2 definiții pentru băunare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
băuna vb. I. intr. (pop.) 1 (despre lupi) A urla. 2 (despre vite) A mugi. 3 (despre copii) A țipa; ext. a geme, a se văita. • sil. bă-u-. prez.ind. băun, -ez. și băuni vb. IV. /lat. baubulare.
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BĂUNA vb. v. urla.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: băunare
băunare infinitiv lung
infinitiv lung (IL113) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |