8 definiții pentru băltăci

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

băltăci [At: LM / Pzi: ~cesc / E: băltac2 + -i] (Rar) 1 vt (D. apă) A inunda. 2 vr (D. suprafețe de pământ) A se inunda. 3 vt (D. apă) A stagna, formând o baltă (1) Si: a bălti1, a hăitui (3). 4 vi (D. oameni) A se deplasa cu greu printr-un loc băltos sau noroios. 5 vi (D. păsări) A zbura cu corpul deasupra apei și cu picioarele în apă.

băltăcí vb. IV. (înv., reg.) 1 tr. (despre ape; compl. indică terenuri, locuri etc.) A inunda. 2 intr., refl. (despre apă) A stagna, formînd o baltă. 3 refl. (despre terenuri, locuri etc.) A se inunda. • prez. ind. pers. 3 -cește. /băltăc + -i.

BĂLTĂCI (-ăcesc) vb. intr. (COST.) – BĂLTĂCĂI.

băltăcì v. a merge sau a sălta înnotând prin locuri băltoase.

băltăcit1 sn [At: MDA ms / Pl: ~uri / E: băltăci] 1-2 Inundare. 3-5 Băltăcire (3-5).

băltăcésc v. intr. (d. băltoacă). Rar. A staționa, a se aduna făcând baltă: apa băltăcește.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Intrare: băltăci
verb (V406)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • băltăci
  • băltăcire
  • băltăcit
  • băltăcitu‑
  • băltăcind
  • băltăcindu‑
singular plural
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
a II-a (tu)
a III-a (el, ea)
  • băltăcește
(să)
  • băltăcească
  • băltăcea
  • băltăci
  • băltăcise
plural I (noi)
a II-a (voi)
a III-a (ei, ele)
  • băltăcesc
(să)
  • băltăcească
  • băltăceau
  • băltăci
  • băltăciseră
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)