O definiție pentru bâzgăire
Dicționare etimologice
Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
BÎZGĂI, bîzgăiesc, vb. IV. Tranz. (Banat, Trans.; Var.) A bîzgoia. (din zgăi)
Intrare: bâzgăire
bâzgăire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |