5 definiții pentru bâticel
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
bâticel sn [At: MARIAN, Î. 77 / V: bat~ / Pl: ~e / E: bât + -icel] 1-2 (Șhp) Bețișor. 3 (Ban) Chibrit.
baticel[1] sn vz bâticel[2] corectat(ă)
- baticel → baticel — Ladislau Strifler
- băticel → bâticel — Ladislau Strifler
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
BÎTICEL (pl. -ele) sn. Băn. Bețișor [bît].
- sursa: CADE (1926-1931)
- adăugată de Onukka
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÂTICEL s. v. bețigaș, bețișor, chibrit.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
bîticel s. v. BEȚIGAȘ. BEȚIȘOR. CHIBRIT.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: bâticel
bâticel substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
baticel
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)