4 definiții pentru bâcâire
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
BÎCÎIRE sf., BÎCÎIT sbst. Faptul de a bîcîi.
BÎCÎI, bîcîi, vb. IV. Intranz. (Înv. și reg.; despre inimă) A bate neregulat; a ticăi. ♦ A lovi făcînd zgomot.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de paula
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
bâcâi vb., ind. prez. 1 sg. bâcâi, imperf. 3 sg. bâcâia
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
BÂCÂI vb. v. bate, palpita, pulsa, tăcăi, ticăi, tresări, zbate, zvâcni.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: bâcâire
bâcâire infinitiv lung
infinitiv lung (IL107) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
bâcâi, bâcâiverb
- 1. (Despre inimă) A bate neregulat. DLRMsinonime: ticăi
- 1.1. A lovi făcând zgomot. DLRM
-