O definiție pentru autodiviniza

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

a se autodiviniza vb., ind. prez. 1 sg. autodivinizez

Intrare: autodiviniza
verb (V201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • autodiviniza
  • autodivinizare
  • autodivinizat
  • autodivinizatu‑
  • autodivinizând
  • autodivinizându‑
singular plural
  • autodivinizea
  • autodivinizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • autodivinizez
(să)
  • autodivinizez
  • autodivinizam
  • autodivinizai
  • autodivinizasem
a II-a (tu)
  • autodivinizezi
(să)
  • autodivinizezi
  • autodivinizai
  • autodivinizași
  • autodivinizaseși
a III-a (el, ea)
  • autodivinizea
(să)
  • autodivinizeze
  • autodiviniza
  • autodiviniză
  • autodivinizase
plural I (noi)
  • autodivinizăm
(să)
  • autodivinizăm
  • autodivinizam
  • autodivinizarăm
  • autodivinizaserăm
  • autodivinizasem
a II-a (voi)
  • autodivinizați
(să)
  • autodivinizați
  • autodivinizați
  • autodivinizarăți
  • autodivinizaserăți
  • autodivinizaseți
a III-a (ei, ele)
  • autodivinizea
(să)
  • autodivinizeze
  • autodivinizau
  • autodiviniza
  • autodivinizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)