AUTOCAMIONETĂ, autocamionete, s. f. Autocamion de dimensiuni mai mici, folosit pentru transporturi de materiale; camionetă. [Pr.: a-u-to-ca-mi-o-] – Auto²- + camionetă.

autocamionetă sf [At: DA ms / P: a-u~ / Pl: ~te / E: auto²- + camionetă] Camion de dimensiuni mai mici.

AUTOCAMIONETĂ, autocamionete, s. f. Automobil mai mic decât autocamionul, folosit pentru transporturi de materiale; camionetă. [Pr.: a-u-to-ca-mi-o-] – Auto² + camionetă.

AUTOCAMIONETĂ, autocamionete, s. f. Autocamion cu o capacitate mai mică de încărcare; camionetă.

AUTOCAMIONETĂ, autocamionete, s. f. Camionetă. [Pr.: -mi-o-] – Din auto² + camionetă.

AUTOCAMIONETĂ s.f. Autocamion mic; camionetă. [< auto²- + camionetă].

AUTOCAMIONETĂ s. f. autocamion mic; camionetă. (< auto² + camionetă)

AUTOCAMIONETĂ ~e f. Autocamion de dimensiuni mici. /auto- + camionetă

autocamionetă (desp. a-u-, -mi-o-) s. f., g.-d. art. autocamionetei; pl. autocamionete

autocamionetă (a-u-, -mi-o-) s. f., pl. autocamionete

autocamionetă s. f. (sil. a-u-to-ca-mi-o-), pl. autocamionete

AUTOCAMIONETĂ s. camionetă. (~ este un autocamion mai mic.)

AUTOCAMIONETĂ s. camionetă. (~ este un autocamion mai mic.)