opțiuni
  • info

19 definiții pentru auditor (s.m., ascultă)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AUDITOR1, -OARE, auditori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care ascultă un curs, o conferință, un concert; ascultător, auzitor. ♦ (Lingv.) Receptor. [Pr.: a-u-] – Din fr. auditeur, lat. auditor.

auditor2, ~oare smf, a [At: ULIERU, C. 52 / Pl: ~i, ~oare / E: fr auditeur] 1-6 Audient (1-6). 7-8 (Persoană) care ascultă un post de radio. 9-10 (Persoană) care ascultă înregistrări audio.

auditor1 sm [At: N. COSTIN, ap. LET II, 73 / Pl: ~i / E: pn auditor, ger Auditor] (Înv) Judecător militar.

‡AUDITOR2 sm. 🔎 🎖️ Cel care ascultă și judecă pricinile militare: ~ sau judecător Ia steag (N.-COST.) [pol. audytor].

*AUDITOR1, -TOARE (pl. -toare) sm. f. 1 Cel care ascultă un discurs, o lecțiune, în spec. 🖋 cel care urmează un curs universitar: sînt puțini ~i la cursul lui 2 Funcționar inferior referendarului la Curtea de Conturi [fr.].

AUDITOR, -OARE, auditori, -oare, s. m. și f., adj. (Persoană) care ascultă un curs, o conferință, un concert; ascultător, auzitor. [Pr.: a-u-] – Din fr. auditeur, lat. auditor, -oris.

AUDITOR2, -OARE, auditori, -oare, s. m. și f. Persoană care asistă la un curs, la o conferință, la un concert; ascultător. Profesorul trebuie să vorbească în așa fel, încît să fie înțeles de auditori. – Pronunțat: a-u-.

AUDITOR, -OARE, auditori, -oare, s. m. și f. Persoană care ascultă un curs, o conferință, un concert; ascultător. [Pr.: a-u-] – Fr. auditeur (lat. lit. auditor, -oris).

AUDITOR, -OARE s.m. și f., adj. (Cel) care ascultă un curs, o conferință etc.; ascultător. [Cf. fr. auditeur, lat. auditor].

AUDITOR, -OARE s. m. f., adj. (cel) care audiază un curs, o conferință etc.; ascultător. (< fr. auditeur, lat. auditor)

AUDITOR ~oare (~ori, ~oare) m. și f. Persoană care ascultă un curs, o conferință; un concert; ascultător. [Sil. a-u-] /<fr. auditoire

auditor m. cel ce ascultă o cuvântare sau o prelegere.

*auditór, -oáre s. (lat. auditor). Care aude (ascultă) un discurs orĭ un curs: auditoriĭ unuĭ profesor.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

auditor (desp. a-u-) adj. m., s. m. (persoană), pl. auditori; adj. f., s. f. sg. și pl. auditoare

auditor (a-u-) adj. m., s. m. (persoană), pl. auditori; adj. f., s. f. sg. și pl. auditoare

auditor s. m. (persoană), adj. m. (sil. a-u-), pl. auditori; f. sg. și pl. auditoare, g.-d. sg. art. auditoarei

auditor («ascultător»)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AUDITOR s. v. ascultător.

AUDITOR s. ascultător, (înv.) auzitor. (Un ~ din sală.)

Intrare: auditor (s.m., ascultă)
  • silabație: a-u- info
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • auditor
  • auditorul
  • auditoru‑
plural
  • auditori
  • auditorii
genitiv-dativ singular
  • auditor
  • auditorului
plural
  • auditori
  • auditorilor
vocativ singular
  • auditorule
plural
  • auditorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

auditor, auditorisubstantiv masculin
auditoare, auditoaresubstantiv feminin
auditor, auditoareadjectiv

  • 1. (Persoană) care ascultă un curs, o conferință, un concert. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: ascultător ascultător auzitor
    • format_quote Profesorul trebuie să vorbească în așa fel, încât să fie înțeles de auditori. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.