10 definiții pentru aruncător (s.n.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aruncător, ~oare [At: ANON. CAR. / Pl: ~i, ~oare / E: arunca + -(ă)tor] 1 a Care aruncă (15). 2 smf Țintaș. 3 smf (Înv; îs) ~ de vorbe Flecar. 4 sn (Înv) Proiector. 5 sn (Îs) ~ de flăcări Armă care aruncă lichid inflamabil. 6 sn (Spc) Dispozitiv, în cutia închizătorului armei de foc, care aruncă (15) tuburile cartușelor trase. 7 sn (Șîs ~ de mine) Brand. 8 sn Aparat. 9 sn (Înv; îs) ~ de apă Havuz. 10 smf Atlet specializat în probele de aruncare a discului, a suliței, a greutății etc.

ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, s. m. și f., s. n., adj. 1. S. m. și f., adj. (Atlet) specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. S. n. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ◊ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. 3. S. n. (În sintagma) Aruncător de spumă = dispozitiv de stingere a incendiilor care produce dioxid de carbon încorporat într-o masă spumoasă.- Arunca + suf. -ător.

ARUNCĂTÓR, -OÁRE, aruncători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Atlet specializat în aruncarea discului, suliței, greutății etc. 2. S. n. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine; brand. ◊ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate. – Arunca + suf. -ător.

ARUNCĂTÓR1, aruncătoare, s. n. Gură de foc neghintuită și cu pereții subțiri, ușor transportabilă, care aruncă proiectile explozive sau speciale sub unghiuri de tragere de peste 45°. Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil aprins asupra obiectivelor inamice apropiate. Pămîntul fusese mușcat de schijă, ars cu aruncătoarele de flăcări. CAMILAR, N. I 303.

ARUNCĂTÓR1, aruncătoare, s. n. Gură de foc neghintuită și cu pereți subțiri, ușor transportabilă, care aruncă proiectile sub unghiuri de tragere de peste 45°. ◊ Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil aprins asupra obiectivelor inamice apropiate. – Din arunca + suf. -(ă)tor.

ARUNCĂTÓR2 ~oáre n. Armă cu ajutorul căreia se lansează proiecte, mine etc. la distanțe mari. ◊ ~ de flăcări armă cu care se proiectează un jet de flăcări la o anumită distanță. /a arunca + suf. ~ător


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

aruncătór2 (armă) s. n., pl. aruncătoáre

aruncătór (armă) s. n., pl. aruncătoáre


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: aruncător (s.n.)
aruncător3 (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N11)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aruncător
  • aruncătorul
  • aruncătoru‑
plural
  • aruncătoare
  • aruncătoarele
genitiv-dativ singular
  • aruncător
  • aruncătorului
plural
  • aruncătoare
  • aruncătoarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aruncător (armă)

  • 1. Armă de foc cu țeava neghintuită, cu pereți subțiri, ușor transportabilă, cu care se aruncă mine.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: brand (marcă)
    • 1.1. Aruncător de flăcări = armă care servește la aruncarea unui lichid inflamabil (care ia foc în aer) asupra obiectivelor inamice mai apropiate.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Pămîntul fusese mușcat de schijă, ars cu aruncătoarele de flăcări. CAMILAR, N. I 303.
        surse: DLRLC
  • 2. (în) sintagmă Aruncător de spumă = dispozitiv de stingere a incendiilor care produce dioxid de carbon încorporat într-o masă spumoasă.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • Arunca + sufix -ător.
    surse: DEX '09 DEX '98