3 definiții pentru artotecă
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ARTOTECĂ s. f. 1. colecție de obiecte de artă. 2. secție ce împrumută acasă tablouri și alte diverse obiecte de artă. (< artă + -tecă)
artotecă s. f. ◊ „În cadrul librăriei municipale din Köln, a luat ființă un nou serviciu de un fel deosebit. Este vorba de o «artotecă», adică de o secție de împrumutare acasă a unor tablouri și diverse alte obiecte de artă.” R.l. 12 XII 73 p. 6 (din artă + -tecă, după modelul lui cinematecă; L. Seche în LR 3/77 p. 271)
- sursa: DCR2 (1997)
- furnizată de Editura Logos
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
artotecă s. f., pl. artoteci
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: artotecă
artotecă substantiv feminin
| substantiv feminin (F46) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:
artotecă, artotecisubstantiv feminin
- 1. Colecție de obiecte de artă. MDN '00
- 2. Secție ce împrumută acasă tablouri și alte diverse obiecte de artă. MDN '00
etimologie:
- artă + -tecă MDN '00
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.