14 definiții pentru armatură

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ARMATURĂ, armaturi, s. f. (Muz.) Armură (4). – Din fr. armature, lat. armatura.

ARMATURĂ, armaturi, s. f. (Muz.) Armură (4). – Din fr. armature, lat. armatura.

*ARMATU, ARMĂTU (pl. -turi) sf. 1 💒 Toate legăturile de fier care servesc să susțină o construcțiune, o fereastră, un modelaj, etc. (🖼 215): greaua armătură a fereștilor zace la pămînt (IRG.) 2 Fiecare din plăcile metalice care fac parte din condensatorii electrici 3 🎼 Unul sau mai mulți accidenți scriși imediat după cheie, pentru a arăta tonul și modul în care bucata de muzică este scrisă (🖼 216) [fr.].

ARMATURĂ, armaturi, s. f. Totalitatea diezilor sau bemolilor puși la cheie spre a indica o tonalitate.

ARMATURĂ, armaturi, s. f. (Muz.) Totalitatea diezilor sau bemolilor puși la cheie spre a indica o tonalitate. – Fr. armature (lat. lit. armatura).

ARMATU s.f. 1. (Muz.) Totalitatea accidenților muzicali (diezi, bemoli) puși la cheie spre a indica tonalitatea; armură (4). 2. Armătură. [Pl. -ri. / cf. fr. armature, it., lat. armatura].

ARMATU s. f. armură (3). (< it. armatura)

ARMATURĂ ~i f. muz. Totalitate a semnelor de alterație puse la începutul unui portativ care indică tonalitatea lucrării muzicale; armură. /<fr. armature, it. armatura

armatură f. 1. totalul armelor unui soldat; 2. placă metalică la un condensator electric; 3. (rar) armoarii: armăturele Basarabiei NEGR. [Lat. ARMATURA].

*armatúră f., pl. ĭ (lat. armatura). Armură, totalitatea armelor unuĭ soldat. Legăturile metalice care susțin o clădire ș. a. Placa metalică a condensatoarelor electrice. Muz. Accident (diez, bemol) pus pe portativ după cheĭe.

*ARMU (pl. -uri) sf. 1 = ARMĂTU 2 ⚔️ Armele și îmbrăcămintea de oțel care în timpurile trecute acopereau tot corpul războinicului, precum platoșa, zaua, coiful, etc. (🖼 220): armurile grele ale cavalerilor din Malta (VLAH.) 3 🎼 = ARMATU3 [fr.].

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

armatu (semne pe portativ) s. f., g.-d. art. armaturii; pl. armaturi

armatu (semne pe portativ) s. f., g.-d. art. armaturii; pl. armaturi

armatu (muz.) s. f., g.-d. art. armaturii; pl. armaturi

armatură, -ri (armatura unei corăbii).

Intrare: armatură
armatură substantiv feminin
substantiv feminin (F43)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • armatu
  • armatura
plural
  • armaturi
  • armaturile
genitiv-dativ singular
  • armaturi
  • armaturii
plural
  • armaturi
  • armaturilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

armatu, armaturisubstantiv feminin

  • 1. muzică Totalitatea diezilor sau bemolilor puși la cheie spre a indica o tonalitate; armură. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    sinonime: armură
  • 2. Armătură. DN
    sinonime: armătură
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.