17 definiții pentru arheolog


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

arheológ, ~ă smf [At: NEGRUZZI, S. I, 203 / P: ~he-o- / S: (înv; dfnz) arche- (P: arche-) / Pl: ~ogi, -oge / E: fr archéologue] Specialist în arheologie.

ARHEOLÓG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue.

ARHEOLÓG, -Ă, arheologi, -ge, s. m. și f. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Din fr. archéologue.

ARHEOLÓG, arheologi, s. m. Om de știință specialist în arheologic. Cele mai îndepărtate urme ale vieții omenești pe pămînt sînt uneltele cu totul rudimentare descoperite de arheologi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 135, 6/4. Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203. – Pronunțat: -he-o-.

ARHEOLÓG, arheologi, s. m. Specialist în arheologie. [Pr.: -he-o-] – Fr. archéologue.

ARHEOLÓG, – Ă s.m. și f. Specialist în arheologie. [< fr. archéologue].

ARHEOLÓG, -Ă s. m. f. specialist în arheologie. (< fr. archéologue)

ARHEOLÓG ~gi m. Specialist în arheologie. [Sil. -he-o-] /<fr. archéologue

arheolog m. cel versat în arheologie.

*arheológ, -oágă s. (vgr. arhaiológos). Cel care se ocupă de arheologie. V. anticar.

arheológ-scafándru s. m.Arheologii-scafandri în adâncurile Mării Negre.” Mag. 11 VIII 73 p. 1. ◊ Arheologii-scafandri au descoperit în largul coastei ligurice, în fața localității Diano Marino, epava unei nave comerciale romane din primul secol al erei noastre.” Sc. 21 I 77 p. 5 (din arheolog + scafandru)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

arheológ (-he-o-) s. m., pl. arheológi

arheológ s. m. (sil. -he-o-), pl. arheológi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARHEOLÓG s. (înv.) anticar. (Specialistul în arheologie se numește ~.)

ARHEOLOG s. (înv.) anticar. (Specialistul în arheologie se numește ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ARHEO- (ARCHEO-) „vechi, primitiv, străvechi, arhaic, primar”. ◊ gr. arkhaios „vechi, primitiv” > fr. archéo-, it. id., germ. archaeo- > rom arheo- și archeo-.~astronomie (v. astro-, v. -nomie), s. f., disciplină care studiază datele astronomiei arhaice potrivit simbolurilor iconografice din pre istorie; ~cete (v. -cete), s. n. pl., mamifere cetacee vechi adaptate la viața marină, care apar în eocenul inferior; ~etnologie (v. etno-, v. -logie1), s. f., paleontologie*; ~fite (v. -fit), s. f. pl., plante antropofile, răspîndite în culturile preistorice; ~grafie (v. -grafie), s. f., 1. Disciplină care se ocupă cu publicarea izvoarelor istorice antice. 2. Reprezentare cu ajutorul artelor plastice a unor scene antice; ~log (v. -log), s. m. și f., specialist în arheologie; ~logie (v. -logie1), s. f., știință care studiază istoria societății omenești pe baza vestigiilor culturilor materiale; ~plasmă (v. -plasmă), s. f., substanță din care se formează asterul și centrozomii; ~pteris (v. -pteris), s. m., criptogamă vasculară fosilă din clasa ferigilor, caracteristică pentru devonianul superior; ~pterix (v. -pterix), s. m., pasăre fosilă, prezentînd caractere de reptilă; ~zoic (v. -zoic), s. n., eră geologică în care au apărut primele organisme unicelulare.

Intrare: arheolog
  • silabație: ar-he-o-log
substantiv masculin (M14)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • arheolog
  • arheologul
  • arheologu‑
plural
  • arheologi
  • arheologii
genitiv-dativ singular
  • arheolog
  • arheologului
plural
  • arheologi
  • arheologilor
vocativ singular
  • arheologule
  • arheologe
plural
  • arheologilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

arheolog, -ă arheolog arheologă

  • 1. Specialist în arheologie.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: anticar (s.m.) 2 exemple
    exemple
    • Cele mai îndepărtate urme ale vieții omenești pe pămînt sînt uneltele cu totul rudimentare descoperite de arheologi. CONTEMPORANUL, S. II, 1949, nr. 135, 6/4.
      surse: DLRLC
    • Ciocanele spărgeau catacombele romanilor... Bietul meu arheolog încremeni la vederea unei asemenea barbarii. NEGRUZZI, S. I 203.
      surse: DLRLC

etimologie: