7 definiții pentru aranjat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

aranjat2, ~ă a [At: IBRĂILEANU, A. 91 / V: (înv) ~ngiat[1] / Pl: ~ați, ~e / E: aranja] 1 Pus în ordine. 2 (D. oameni) Cu ținuta exterioară îngrijită. 3 (D. oameni) Care și-a făcut un rost în viață. 4 (D. o bucată muzicală) Prelucrat pentru instrumente sau voce. 5 (Fam) Convenit. 6 (Fam) Bătut zdravăn. 7 (Fam) Măsluit. 8 (Fam) Sabotat.

  1. Varianta arangiat nu este consemnată cuvânt-titlu în acest dicționar. — Ladislau Strifler

ARANJÁT, -Ă, aranjați, -te, adj. 1. Pus în ordine, în rânduială. ♦ (Despre oameni) Cu ținuta exterioară îngrijită. 2. Care și-a făcut un rost în viață. – V. aranja.

ARANJÁT, -Ă, aranjați, -te, adj. 1. Pus în ordine, în rânduială. ♦ (Despre oameni) Cu ținuta exterioară îngrijită. 2. Care și-a făcut un rost în viață. – V. aranja.

ARANJÁT, -Ă, aranjați, -te, adj. 1. Pus în ordine, în rânduială. ♦ (Despre oameni) Cu ținuta exterioară îngrijită. 2. Care și-a făcut un rost în viață. – V. aranja.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ARANJÁT adj. 1. clasat, ordonat, organizat, rânduit, sistematizat. (Material documentar ~.) 2. pregătit. (O cameră ~.) 3. v. gătit.

ARANJAT adj. 1. clasat, ordonat, organizat, rînduit, sistematizat. (Material documentar ~.) 2. pregătit. (O cameră ~.) 3. cochet, dichisit, elegant, fercheș, ferchezuit, gătit, îngrijit, spilcuit, (pop. și fam. depr.) sclivisit, (pop.) dres, (Transilv. și Ban.) cinaș, (Transilv.) nialcoș, (turcism înv.) muchelef. (Om ~.)

Aranjat ≠ dezordonat, răscolit


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

aranjat, -ă, aranjați, -te, adj. bătut, schilodit în bătaie.

Intrare: aranjat (adj.)
aranjat (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aranjat
  • aranjatul
  • aranjatu‑
  • aranja
  • aranjata
plural
  • aranjați
  • aranjații
  • aranjate
  • aranjatele
genitiv-dativ singular
  • aranjat
  • aranjatului
  • aranjate
  • aranjatei
plural
  • aranjați
  • aranjaților
  • aranjate
  • aranjatelor
vocativ singular
plural
aranjat (s.n.) substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • aranjat
  • aranjatul
  • aranjatu‑
plural
  • aranjaturi
  • aranjaturile
genitiv-dativ singular
  • aranjat
  • aranjatului
plural
  • aranjaturi
  • aranjaturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

aranjat (adj.)

  • 1. Pus în ordine, în rânduială.
    surse: DEX '09 DEX '98 antonime: dezordonat răscolit
    • 1.1. (Despre oameni) Cu ținuta exterioară îngrijită.
      surse: DEX '09 DEX '98
  • 2. Care și-a făcut un rost în viață.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi aranja
    surse: DEX '98 DEX '09