20 de definiții pentru aplica

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

APLICA, aplic, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament.Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A administra (un tratament medical). 4. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.

aplica [At: NEGRUZZI, S. I, 72 / Pzi: aplic / E: fr sappliquer lat applicare] 1-6 vtr A pune ceva pe (sau peste) un lucru, astfel încât să se prindă (să se lipească de el sau să se întipărească pe el). 7 vt (Pex) A da. 8 vt (Fam; după fr) A da o palmă, o lovitură. 9 vt A supune la un tratament. 10-17 vtr A pune o știință (o artă, o inovație, o îndeletnicire omenească) în serviciul alteia. 18 A pune în practică. 19 A întrebuința. 20-23 vtr A raporta (o maximă, un proverb, un principiu general) la un caz dat. 24-25 vtr (Frm; înv) A (se) deda (la ceva). 26 vt A studia (ceva) cu sârguință. 27-28 vtr (Trs) A da la o meserie. 29-30 vr A se apuca (de o îndeletnicire).

*APLICA (-ic) I. vb. tr. 1 A adăuga un lucru la altul, a pune un lucru peste altul în așa fel încît să se potrivească bine, să se lipească: trebuia să aplici mai bine coloarea pe pînză 2 A pune: i-am aplicat ventuze 3 A da: i-am aplicat leacul; fig. familiar: l-am aplicat o palmă 4 A întrebuința: trebue să aplicăm alt procedeu 5 A îndrepta ceva într’o anumită direcțiune: fie-care-și aplică aptitudinile la ce se potrivește mai bine cu firea lui. II. vb. refl. A-și fixa ocupațiunea într’o anumită direcțiune, a-și alege o anumită îndeletnicire: mă voiu ~ la științele naturale [fr. < lat.].

APLICA, aplic, vb. I. Tranz. 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. 2. A pune ceva în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica un procedeu. A aplica un tratament.Loc. vb. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. – Din fr. appliquer, lat. applicare.

APLICA, aplic, vb. I. 1. Tranz. A pune pe (sau peste) ceva un lucru, făcîndu-l să adere, să se prindă, să se lipească, să se întipărească. A aplica un strat de vopsea pe perete. I-a aplicat un plasture. 2. Tranz. (Complementul este un abstract) A pune în practică, a întrebuința, a folosi. A aplica o teorie. A aplica o lege. ♦ (Cu privire la un tratament) A face, a administra. Aplică bolnavului un tratament balneologic.Expr. (Învechit) A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi (pe cineva) cu bătaia. Tata nu ar fi fost în stare să-mi aplice... o corecție bine meritată. SADOVEANU, N. F. 129. 3. Tranz. (Complementul exprimă un principiu general) A raporta la ceva, a potrivi cu un caz dat sau particular. (Refl. impers.) Era din soiul acel amfibiu... căruia se poate aplica proverbul moldovenesc: «nici cîne, nici ogar». NEGRUZZI, S. I 72. 4. Refl. (Franțuzism) A se dedica, a se consacra. Învățătura la care mai mult se aplică... fu algebra. NEGRUZZI, S. II 152.

APLICA, aplic, vb. I. 1. Tranz. A pune pe (sau peste) ceva un lucru, făcîndu-l să adere, să se prindă, să se întipărească. 2. Tranz. A pune în practică; a întrebuința, a folosi; a face, a administra. A aplica o teorie. A aplica un tratament.Expr. A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). 3. Tranz. A raporta un principiu general la ceva, a potrivi cu un caz dat sau particular. 4. Refl. (Franțuzism) A se dedica, a se consacra. – Fr. appliquer (lat. lit. applicare).

APLICA vb. I. 1. tr. A face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. tr. A pune în practică; a folosi. ♦ A face, a administra (un tratament medical). 3. tr. A raporta un principiu general la ceva, a compara cu ceva. 4. refl. (Rar) A se dedica, a se consacra. [P.i. aplic. / < fr. appliquer, cf. it. applicare < lat. applicare].

APLICA vb. I. tr. 1. a face (un lucru) să adere, să se lipească de ceva. 2. a pune în practică. ◊ a administra (un tratament medical). 3. a raporta un principiu general la ceva. II. refl. (rar) a se dedica, a se consacra. (< fr. appliquer, lat. applicare)

A APLICA aplic tranz. 1) (lucruri, piese etc.) A uni pentru a face un corp comun. ~ un sigiliu. 2) (metode, teorii, legi etc.) A pune în practică; a folosi; a întrebuința; a utiliza. 3) (principii generale) A raporta la un caz particular. [Sil. a-pli-] /<fr. appliquer, lat. applicare

aplicà v. a pune un lucru peste altul; 2. a pune în practică, a întrebuința: a aplica o lege; 3. a pune o știință în serviciul alteia: a aplica geografiei astronomia; 4. a se deda: se aplică medicinei.

*aplíc, a v. tr. (lat. ápplico, -áre; fr. appliquer. V. aplec). Pun, potrivesc, adaug, lipesc: a aplica uneĭ haĭne o căptușeală, unuĭ zid tencuĭală, un afipt pe zid. Pun: a aplica cuĭva o cataplazmă. Daŭ: a aplica cuĭva un remediŭ, (fig.) o palmă. Întrebuințez: a aplica o procedură. Îndrept: a-țĭ aplica spiritu la studiu naturiĭ. Pun o știință în serviciu alteĭa: a aplica geometriiĭ algebra. V. refl. Mă dedaŭ: a te aplica la o știință, uneĭ științe.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aplica (a ~) (desp. a-pli-) vb., ind. prez. 1 sg. aplic, 2 sg. aplici, 3 apli; conj. prez. 1 sg. să aplic, 3 să aplice

aplica (a ~) (a-pli-) vb., ind. prez. 3 apli

aplica vb. (sil. -pli-), ind. prez. 1 sg. aplic, 3 sg. și pl. apli

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

APLICA vb. v. consacra, da, dărui, dedica, destina, devota, hărăzi, închina, trage.

APLICA vb. 1. a folosi, a întrebuința, a utiliza, (rar) a practica. (~ o nouă metodă.) 2. v. administra. 3. a pune. (~ ștampila pe un act.) 4. a prinde, a pune. (Își ~ barbă și mustăți.) 5. v. executa.

APLICA vb. 1. a folosi, a întrebuința, a utiliza, (rar) a practica. (~ o nouă metodă.) 2. a administra, a face. (A ~ cuiva un tratament.) 3. a pune. (~ ștampila pe un act.) 4. a prinde, a pune. (Își ~ barbă și mustăți.) 5. a executa, a îndeplini. (~ o hotărîre judecătorească.)

aplica vb. v. CONSACRA. DA. DĂRUI. DEDICA. DESTINA. DEVOTA. HĂRĂZI. ÎNCHINA. TRAGE.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

aplica, aplic v. i. a participa la un concurs organizat pentru acordarea unei burse sau ocuparea unui post vacant

Intrare: aplica
  • silabație: a-pli-ca info
verb (VT10)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aplica
  • aplicare
  • aplicat
  • aplicatu‑
  • aplicând
  • aplicându‑
singular plural
  • apli
  • aplicați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aplic
(să)
  • aplic
  • aplicam
  • aplicai
  • aplicasem
a II-a (tu)
  • aplici
(să)
  • aplici
  • aplicai
  • aplicași
  • aplicaseși
a III-a (el, ea)
  • apli
(să)
  • aplice
  • aplica
  • aplică
  • aplicase
plural I (noi)
  • aplicăm
(să)
  • aplicăm
  • aplicam
  • aplicarăm
  • aplicaserăm
  • aplicasem
a II-a (voi)
  • aplicați
(să)
  • aplicați
  • aplicați
  • aplicarăți
  • aplicaserăți
  • aplicaseți
a III-a (ei, ele)
  • apli
(să)
  • aplice
  • aplicau
  • aplica
  • aplicaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aplica, aplicverb

  • 1. A pune un lucru pe (sau peste) altul pentru a le fixa, a le uni, a face din ele un corp comun. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A aplica un strat de vopsea pe perete. I-a aplicat un plasture. DLRLC
  • 2. A pune ceva în practică. DEX '09 DLRLC DN
    • format_quote A aplica un procedeu. A aplica un tratament. DEX '09
    • format_quote A aplica o teorie. A aplica o lege. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune verbală A aplica (cuiva) o corecție = a pedepsi cu bătaia (pe cineva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Tata nu ar fi fost în stare să-mi aplice... o corecție bine meritată. SADOVEANU, N. F. 129. DLRLC
  • 3. A administra (un tratament medical). DEX '09 DLRLC DN
    sinonime: administra
    • format_quote Aplică bolnavului un tratament balneologic. DLRLC
  • 4. A raporta un principiu general la un caz concret, particular. DEX '09 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote reflexiv impersonal Era din soiul acel amfibiu... căruia se poate aplica proverbul moldovenesc: «nici cîne, nici ogar». NEGRUZZI, S. I 72. DLRLC
  • 5. reflexiv franțuzism A se dedica, a se consacra. DLRLC DN
    • format_quote Învățătura la care mai mult se aplică... fu algebra. NEGRUZZI, S. II 152. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.