11 definiții pentru anticipa (1 anticip)

ANTICIPÁ, anticipez, vb. I. Intranz. și tranz. A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată) sau înaintea timpului convenit. [Prez. ind. și: anticip] – Din fr. anticiper, lat. anticipare.

anticipá (a ~) vb., ind. prez. 3 anticipeáză/antícipă

anticipá vb., ind. prez. 1 sg. anticipéz / antícip, 3 sg. și pl. anticipeáză / antícipă

anticipá vt [At: CĂLINESCU, E. O. II, 49 / Pzi: -pez și (înv) anticíp / E: fr anticiper, lat anticipare] 1 A face sau a spune ceva înainte de o anumită dată (fixată). 2 A face sau a spune ceva înaintea momentului potrivit. 3 A prezice fapte viitoare ale altcuiva. 4 A ghici următoarele decizii ale unui adversar. 5 A imagina descoperiri științifice viitoare și consecințe posibile ale lor, în literatura de science- fiction.

ANTICIPÁ vb. 1. v. prevesti. 2. v. presimți.

ANTICIPÁ vb. I. intr., tr. A face ceva dinainte; a o lua înainte, a depăși. [< fr. anticiper, cf. lat. anticipare].

ANTICIPÁ vb. intr., tr. a ghici dinainte, a prevedea; a devansa. (< fr. anticiper, lat. anticipare)

A ANTICIPÁ antícip 1. tranz. A realiza înainte de termenul prevăzut; a devansa. 2. intranz. A efectua sau a spune un lucru înainte de timp. [Și anticipez] /<fr. anticiper, lat. anticipare

anticipà v. 1. a preveni, a lua înainte, a preîntâmpina (ziua, plata); 2. a uzurpa drepturile cuiva.

*antícip și -éz, a v. tr. (lat. anticipa, -cipáre, d. ante, înainte, și capere, a lua). Apuc în ainte [!], preîntîmpin: a anticipa plata (a plăti din ainte [!]). Uzurp: a anticipa veniturile cuĭva.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANTICIPÁ vb. 1. a anunța, a prevesti, a vesti, (rar) a promite. (Vîntul ~ o furtună.) 2. a intui, a presimți, a simți, (fig.) a mirosi. (A ~ ceea ce avea să se întîmple.)

Intrare: anticipa (1 anticip)
anticipa (1 anticip) verb grupa I conjugarea I
verb (VT2) infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) anticipa anticipare anticipat anticipând singular plural
anticipă anticipați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) anticip (să) anticip anticipam anticipai anticipasem
a II-a (tu) anticipi (să) anticipi anticipai anticipași anticipaseși
a III-a (el, ea) anticipă (să) anticipe anticipa anticipă anticipase
plural I (noi) anticipăm (să) anticipăm anticipam anticiparăm anticipaserăm, anticipasem*
a II-a (voi) anticipați (să) anticipați anticipați anticiparăți anticipaserăți, anticipaseți*
a III-a (ei, ele) anticipă (să) anticipe anticipau anticipa anticipaseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)