11 definiții pentru ambulatoriu (s.n.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AMBULATORIU, -IE, ambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. 2. S. n. Instituție medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală, fără ca aceștia să fie internați în spital. – Din fr. ambulatoire, lat. ambulatorius.

AMBULATORIU, -IE, ambulatorii, adj., s. n. 1. Adj. (Despre tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. 2. S. n. Instituție medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală, fără ca aceștia să fie internați în spital. – Din fr. ambulatoire, lat. ambulatorius.

ambulatoriu, ~ie [At: DA / Pl: ~ii / E: fr ambulatoire, lat ambulatorius] 1 a (D. tratamente medicale) Care nu necesită spitalizare. 2 sn Instituție medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală fără internare.

AMBULATORIU1, ambulatorii, s. n. Dispensar unde se dau consultații și se fac tratamente medicale.

AMBULATORIU1, ambulatorii, s. n. Dispensar unde se dau consultații și se fac tratamente medicale. – Fr. ambulatoire (lat. lit. ambulatorius).

AMBULATORIU, -IE adj. Care umblă, merge; fără loc stabil, mișcător. ♦ (zool.; despre organe) Care servește la mers. ♦ (despre tratamente) Care nu necesită spitalizare. // s.n. Dispensar pentru consultații și tratamente medicale. [Var. ambulator, -oare adj. / < lat. ambulatorius, cf. fr. ambulatoire].

AMBULATORIU, -IE I. adj. care umblă, merge; fără loc stabil. ◊ (zool.; despre organe) care servește la mers. ◊ (despre tratamente) care nu necesită spitalizare. II. s. n. dispensar. (< fr. ambulatoire, lat. ambulatorius)

AMBULATORIU2 ~i n. 1) Instituție medicală care acordă asistență bolnavilor fără a-i spitaliza. 2) Clădire în care se află această instituție. /<lat. ambulatorius, fr. ambulatoire

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

ambulatoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., art. ambulatoriul; pl. ambulatorii, art. ambulatoriile (desp. -ri-i-)

ambulatoriu2 [riu pron. rĭu] s. n., art. ambulatoriul; pl. ambulatorii, art. ambulatoriile (-ri-i-)

ambulatoriu s. n. [-riu pron. -riu], art. ambulatoriul; pl. ambulatorii, art. ambulatoriile (sil. -ri-i-)

Intrare: ambulatoriu (s.n.)
ambulatoriu2 (s.n.) substantiv neutru
  • pronunție: ambulatorĭu
substantiv neutru (N53)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ambulatoriu
  • ambulatoriul
  • ambulatoriu‑
plural
  • ambulatorii
  • ambulatoriile
genitiv-dativ singular
  • ambulatoriu
  • ambulatoriului
plural
  • ambulatorii
  • ambulatoriilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ambulatoriu, ambulatoriisubstantiv neutru

  • 1. Instituție medico-sanitară în care se acordă bolnavilor asistență medicală, fără ca aceștia să fie internați în spital. MDA2 DEX '09 DEX '98 DLRLC DN MDN '00
    sinonime: dispensar
    • 1.1. Clădire în care se află această instituție. NODEX
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.