4 definiții pentru alonim (adj.)
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ALONIM s.m. (Liv.) Cel care semnează o lucrare cu numele altuia. // adj. (despre lucrări) Semnat cu numele altuia. [< fr. allonyme, engl. allonym, cf. gr. allos – altul, onyma – nume].
ALONIM I. s. n. nume cunoscut (al altei persoane) cu care cineva semnează o lucrare. II. adj. (despre lucrări) semnat cu numele altuia. (< engl. allonym)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
alonim s. n., adj. m., pl. alonimi; f. sg. alonimă, pl. alonime
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
AL-, v. ALO-. □ ~autogamie (v. auto-, v. -gamie), s. f., posibilitatea unui organism de a se reproduce sexuat prin autogamie sau alogamie; ~ergie (v. -ergie), s. f., creștere patologică a reactivității organismului față de un agent microbian sau mecanic; ~oftalmie (v. -oftalmie), s. f., anomalie de colorație a irisului; ~onim (v. -onim), adj., s. m., 1. adj., Semnat cu numele altuia. 2. s. m., Persoană care semnează o lucrare cu numele altuia.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
alonim, alonimăadjectiv
- 1. (Despre lucrări) Semnat cu numele altuia. DN MDN '00 DETS
etimologie:
- allonyme DN
- allonym DN MDN '00