opțiuni
  • info

12 definiții pentru alegător

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ALEGĂTOR, -OARE, alegători, -oare, s. m. și f. Persoană care are drept de vot, care votează. – Alege + suf. -ător.

ALEGĂTOR, -OARE, alegători, -oare, s. m. și f. Persoană care are drept de vot, care votează. – Alege + suf. -ător.

alegător, ~oare [At: (a. 1755) URICARIUL XIV, 115/11 / Pl: ~i, ~oare / E: alege + -(ă)tor] 1-2 smf, a (Persoană) care alege. 3 a (Jur; înv; îs) Boieri ~i Boieri care stabileau (având acest drept) delimitarea oficială a moșiilor. 4-5 smf, a (Reg) (Persoană) cu gust delicat la mâncare și pretențios. 6-7 smf, a (Persoană) care are dreptul de a vota la alegeri Si: elector, votant. 8-9 smf, a (Persoană) care votează.

ALEGĂTOR I. adj. 1 Care alege 2 Trans. Care nu se mulțumește cu ori-ce, pretențios, mofturos: ești prea ~ la mîncare. II. sm. ⏲ Care are dreptul de a lua parte la alegeri, de a vota.

ALEGĂTOR, -ORE, alegători, -oare, s. m. și f. Persoană care are drept de vot, care votează. Fiecare deputat este obligat să dea socoteală în fața alegătorilor de activitatea sa și de aceea a organului ales din care face parte. CONST. R.P.R. 45. Certificatul de alegătoare, care-i flutura în mîini, Părea aripă de porumbel alb, îmbăiat în soare. VINTILĂ, O. 39.

ALEGĂTOR, -OARE, alegători, -oare, s. m. și f. Persoană care are drept de vot, care votează. – Din alege + suf. -(ă)tor.

ALEGĂTOR ~i m. Persoană care votează, care are drept de vot; elector; votant. /a alege + suf. ~ător

alegător m. cel ce alege, care are dreptul de a alege. Alegător e orice cetățean dela vârsta de 21 de ani împliniți.

alegătór, -oáre adj. și s. Care alege (votînd): alegător în colegiu întîĭ. V. elector.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

alegător s. m., pl. alegători

alegător s. m., pl. alegători

alegător s. m., pl. alegători

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ALEGĂTORI s. pl. v. electorat.

Intrare: alegător
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • alegător
  • alegătorul
  • alegătoru‑
plural
  • alegători
  • alegătorii
genitiv-dativ singular
  • alegător
  • alegătorului
plural
  • alegători
  • alegătorilor
vocativ singular
  • alegătorule
plural
  • alegătorilor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

alegător, alegătorisubstantiv masculin
alegătoare, alegătoaresubstantiv feminin

  • 1. (și) adjectival Persoană care are drept de vot, care votează. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC
    sinonime: elector votant
    • format_quote Fiecare deputat este obligat să dea socoteală în fața alegătorilor de activitatea sa și de aceea a organului ales din care face parte. CONST. R.P.R. 45. DLRLC
    • format_quote Certificatul de alegătoare, care-i flutura în mîini, Părea aripă de porumbel alb, îmbăiat în soare. VINTILĂ, O. 39. DLRLC
  • 2. științe juridice învechit (în) sintagmă Boieri alegători = boieri care stabileau (având acest drept) delimitarea oficială a moșiilor. MDA2
  • 3. regional (și) adjectival Persoană cu gust delicat la mâncare și pretențios. MDA2
  • 4. (și) adjectival Persoană care alege. MDA2
etimologie:
  • Alege + sufix -ător. DEX '09 MDA2 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.