22 de definiții pentru alba


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

A. stolonifera L. (syn. A. alba var. stolonifera Smith). Specie care înflorește vara. Flori alburii sau violacee, cîte una în spiculeț. Palee de obicei inegale, cea internă deseori mai scurtă decît cea externă. Panicula alungit-eliptică, după înflorire densă. Frunze plane, liniare, ligula acută la vîrf. Plantă erabcee, perenă, sub formă de tufă, stoloniferă, înaltă pînă la 60 cm.

Actaea alba (L.) Mill. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe. Plantă înaltă pînă la 45-55 cm. Decorativă abia toamna, prin fructele ei albe și tijele roșii, îngroșate. Frunze penat-compuse.

Agathis alba (Lam.) Foxw. Specie cu frunze de formă variabilă, lanceolate, oblonge sau eliptice, lungi pînă la 12 cm, mai lungi pe ramurile tinere, mai scurte pe celelalte, pețiolate, cu nervuri fine, paralele.

Argemone alba Lestib. (syn. A. mexicana L. var. albiflora DC.). Specie care înflorește vara. Flori albe, singulare sau cîte 2-.3. Frunze verzi-albăstrui, penat-lobate (lobii ovați-ascuțiți), dentat-spinoase, glabre.

Bryonia alba L. Specie care înflorește vara. Flori albe. Fructe, bace negre.

C. ovata (Mill.) K. Koch (syn. C. alba Nutt.). Specie cu florile femele sesile. Arbore de cca 40 m înălțime, scoarță cenușie-deschis, formează ritidom care se exfoliază în partea de jos în fîșii lungi de cca 1 m. Lujerii tineri groși, maro-deschis, pubescenți, apoi glabrii, mugurii terminali lat-ovoizi, bruni, cu cîțiva solzi desfăcuți, caduci înainte de deschiderea mugurilor. Frunze cu 5-9 foliole eliptice sau oblong-lanceolate, pe partea inferioară pubescente, marginile serate și ciliate, foliolele terminale mai mari decît cele laterale, 15 cm lungime. Fructe sesile, cîte 1-4 în ciorchine, aproape sferice, cu 4 valve dehiscente, nucă albă, ovală, coajă subțire, slab-muchiată, miez dulce.

C. tomentosa (Poir.) Nutt. (syn. C. alba (Mill.) K. Koch). Arbore (cca 32 m înălțime), scoarța (brăzdată adine) nu se exfoliază, lujerii tineri tomentoși, mugurele terminal lat-oval. Frunze cu 7-9 foliole, oblongi, acuminate, pe partea inferioară pîsloase și glanduloase, marginea serată și ciliată, pețiol scurt. Fruct globulos-oval (cca 6 cm lung), glabru, nucile puțin turtite, coajă groasă, muchiat, miez dulce.

Cornus alba L. (syn. C. tatarica Mill.). Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe-crem sau albe-gălbui în cime umbeliforme, pedunculate. Frunze eliptice (cca 10 cm lungime), pețiolate, pe partea inferioară glaucescente, vîrf ascuțit, la bază rotunjite, nervuri laterale arcuite, toamna capătă o culoare roșie-arămie. Fructe albe sau albăstrui, mici. Arbust (cca 3 m înălțime) erect, ramuri roșii-aprins.

Correa alba Andr. Specie care înflorește aproape tot anul. Corola pîsloasă, scurtă, albă, petale separate la vîrf. Frunze invers-ovate, verzi, pe partea inferioară pîsloase. Arbust, cca 0,95 m înălțime.

Morus alba L., « Dud alb ». Specie originară din China. Înflorește la sfîrșitul primăverii. Flori nesemnificative, în amenți. Frunze lat-ovoide, serate, pețiolate, verzi-deschis, pe partea superioară lucioase-netede, pe cea inferioară păroase numai pe nervuri. Arbore înalt pînă la 15 m, coroană rotundă cu lujerii glabrii sau puțin păroși. Fruct alb, roșu pînă la roșu-negricios, lung pînă la 2,5 cm, pe un peduncul puțin mai scurt. Foarte apreciate sînt: M. alba var. pyramidalis Ser.; M. alba var. nana Dipp; M. alba forma Pendula Dipp..

Nymphaea alba L. Specie care înflorește vara. Flori (4 sepale roșii-maronii, în interior verzi-albicioase, petalele corolei albe, numeroase stamine ce acoperă ovarul, 12-20 stigmate dispuse în formă de raze, galbene, întinse în interior filamentele sînt liniare) mari, solitare, lung-pedunculate, mirositoare. Frunze groase, glabre, întregi, lung-pețiolate, peltate. în lacuri mijlocii și mari (adîncimea apei de cca 50-65 cm).

P. canescens Smith (P. alba x P. tremula) « Plop cenușiu ». Arbore viguros cu frunze gri, întregi pe lujerii scurți, lobate pe cei lungi. Lujerii și mugurii gri, tomentoși. Merge bine pe soluri calcaroase.

Plumeria alba L. Specie cu flori albe cu o maculă galbenă, cu diametrul de 2-3 cm, parfumate. Frunze liniar-lanceolate, cca 28 cm lungime, 2-8 cm lățime, cu vîrf lung, ascuțit, marginea rulată, pe partea inferioară albe, pubescente. Arbore de 10 m înălțime în țara de orțgine.

Potentilla alba L. Specie care înflorește primăvara-vara. Flori albe (petale invers cordiforme, mari, mai lungi decît sepalele), lung-pedunculate. Frunze cu 5-7 foliole lanceolate, la vîrf serat-dentate, pe partea superioară glabre, pe cea inferioară argintii-pubescente. Tulpină pe sol, pubescentă, 8-10 cm înălțime, cu rizom.

R. x alba L., « Trandafir alb » (R. corymbifera x R. gallica). Hibrid ce înflorește primăvara-vara. Flori albe, roze sau roșii, duble, semiînvoalte, pînă la 8 cm diametru,, mirositoare, sepale prelung-aseuțite, penat-partite, reflexe. Foliole, 5-7, lat-eliptice, pe partea inferioară îndesuit-păroase, sure, pe cea superioară slab-păroase, verzi-albăstrui, dințate pe margini. Arbust cu tulpină erectă, glabră, 1-2 m înălțime, ramuri glabre, spinoase. Fruct ovat, roșu. Are numeroase soiuri.

Salix alba L., « Salcie albă, Răchita albă ». Specie care înflorește primăvara, odată cu frunzele. Flori (cele mascule galbene-verzi cu 2 stamine și 2 glande nectarifere la bază, cele femele verzui cu o singură glandă nectariferă la bază, ovar aproape, sesil) dispuse în amenți, cu scvamele verzi sau galben-verzui, păroase, pe pedunculi frunzoși. Fructe, capsule glabre, obtuze. Frunze ușor pubescente, pînă la 10 cm lungime, lanceolate, îngustîndu-se. treptat spre bază și vîrf, pînă, la acuminat, cu partea inferioară verde-albăstruie, cea superioară verde-gri, stipele lanceolate, pe margini fin-dentate. Arbore pînă la 25 m înălțime, cu tulpina de obicei strînsă, lujeri verzi-maro, elastici, cei tineri gri-mătăsoși.

T. bracteata (Roxb.) Schltr. (syn. Thunia alba Rchb.; Phajus albus Lindl.). Specie care înflorește vara. Flori, pînă la 10 (petale albe, label cu desen galben și nervuri violete, 5 lamele purpur sau galbene), dispuse în ciorchine pendent. Frunze lanceolate, verzi-albăstrui, vîrf ascuțit, tulpină cilindrică, pînă la 0,50 m înălțime.

T. tomentosa Moench (syn. T. argentea Desf.; T. alba Ait.) « Tei alb, Tei argintiu ». Specie care înflorește vara-tîrziu. Flori galbene, foarte mirositoare și melifere, dispuse, cca 10, în corimbe pendente. Frunze cordiform-rotunjite, pînă la 10 cm lungime, dentate, vîrf acut, pe fața superioară verzi-închis, pe cea inferioară, alb-tomentoase, toamna galbene-aurii, pețiol alb, tomentos. Arbore,pînă la 30 m înălțime, coroană dens- și lat-piramidală. Lujerii alb-tomentoși. Scoarță cenușie. Fruct ovat, ascuțit, cu 5 coaste și 1-2 semințe.

Ulmus americana L. (syn. 17. alba Raf.) « Ulm alb ». Arbore, cca 40 m înălțime, coroană lată, ritidom gri-închis. Frunze ovat-lunguiețe, asimetrice, pînă la 15 cm lungime, pe partea superioară verzi-deschis, pe partea inferioară glauc-pubescente, dublu-dințate. Fructe, samare eliptice, 1 cm lungime, ciliate, pedunculi lungi.

Viola alba Besser. Specie care înflorește primăvara. Flori albe sau violete, parfumate. Pedunculi cu 2 frunze. Fruct, capsulă globuloasă, pubescentă. Frunze persistente, ascuțit-cordiforme, pubescente. Stoloni lungi fără rădăcini.

W. venusta Rehd. et Wils. (syn. W. brachybotrys alba W. Mill.). Specie care înflorește vara. Flori albe (carenă cu vîrf retezat), în raceme, pînă la 15 cm lungime. Frunze imparipenate, 9-13 foliole, pubescente. Păstaie catifelată, plată. Lujeri pubescenți în tinerețe.

Intrare: alba
alba
Nu există informații despre flexiunea acestui cuvânt.
alba
termen biologic (I2)