17 definiții pentru adresa

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ADRESA, adresez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.

ADRESA, adresez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Din fr. adresser.

adresa [At: (a. 1776) URICARIUL I, 181 / Pzi: ~sez / E: fr adresser] 1 vt A trimite o scrisoare, un pachet la o anumită adresă. 2 vt A scrie adresa pe o scrisoare, un pachet etc. 3-4 vtr A (se) îndrepta cu vorba către cineva. 5-6 vtr A (se) îndrepta către o persoană, instituție cu o invitație, cerere etc.

*ADRESA (-esez) l. vb. tr. 1 ✉️ A trimite, a îndrepta (o scrisoare, un pachet, etc.): nu știu unde să-i adresez scrisorile 2 A arăta, a face, a exprima: ~ mulțumiri; ~ complimente 3 A vorbi cuiva: nu i-am adresat nici o vorbă. II. vb. refl. 1 A se îndrepta cu vorba către cineva, a vorbi cuiva: nu s’a adresat către mine 2 A se îndrepta către cineva spre a-i cere o lămurire, un sfat, un ajutor, etc.: tată-său, dac’a văzut... că nu-i vine de hac, s’a adresat la stăpînire (I.-GH.) [fr.].

ADRESA, adresez, vb. I. (Construit cu dativul sau, mai rar, cu determinări introduse prin prep. «la» sau «către») 1. Refl. A se îndrepta cu vorba către cineva. Voi nu știți nimic?... se adresă colonelul... celorlalți doi soldați. SAHIA, N. 76. ◊ Tranz. Adresîndu-i peste masă cîteva vorbe grecești, păru a-l întreba dacă-i place junghiul (= pumnalul)... cu mănunchi de fildeș. SADOVEANU, Z. C. 136. Îmi adresase acele vorbe un băietănaș. SADOVEANU, N. F. 53. 2. Tranz. A îndrepta (către o persoană sau o instituție) o invitație, o cerere, o rugăminte scrisă sau verbală; a face apel la. A adresat o cerere către Ministerul Comunicațiilor.Îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul, pentru că aș fi avut de adresat o petițiune de jalbă. ALECSANDRI, T. I 275. ◊ Refl. Nu găsiră nimic mai nimerit decît să se adreseze la Poartă. NEGRUZZI, S. 1 331. 3. Tranz. (Cu privire la petiții sau scrisori) A scrie titlul sau adresa care arată către cine e îndreptat textul.

ADRESA, adresez, vb. I. Refl. și tranz. 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. 2. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... ♦ Tranz. A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. – Fr. adresser.

ADRESA vb. I. 1. tr. A trimite direct (cuiva) o scrisoare, o cerere, o plîngere. 2. tr. A scrie titlul sau adresa (pe o cerere sau pe o scrisoare). 3. refl. A-și îndrepta cuvîntul către cineva, a vorbi cuiva; a face apel la... [P.i. -sez. / < fr. adresser].

ADRESA vb. I. tr. 1. a trimite direct o scrisoare, o cerere. 2. a scrie adresa (pe o cerere, pe o scrisoare). II. refl. a-și îndrepta cuvântul către cineva; a face apel la. (< fr. adresser)

A ADRESA ~ez tranz. 1) (scrisori, plicuri, pachete etc.) A prevedea cu adresă. 2) (cereri, solicitări etc.) A trimite direct; a orienta către cineva. /<fr. adresser

A SE ADRESA mă ~ez intranz. 1) A se îndrepta cu vorba către cineva (pentru a întreba, a cere o explicație etc.). 2) A înainta o adresă (o cerere, o scrisoare oficială etc.). /<fr. adresser

adresà v. 1. a trimite direct: a adresa o scrisoare; 2. a îndrepta vorba către cineva, a-i vorbi; 3. a recurge la, a se îndrepta către cineva.

ADRESARISI, ADRESUI = ADRESA.

*adreséz v. tr. (fr. adresser, d. dresser, a îndrepta, a dresa. V. dresez, drept). Îndrept o scrisoare (un pachet) la adresa cuĭva: ĭ-am adresat o scrisoare. V. refl. Mă îndrept spre cineva, îi vorbesc. Apelez: nu maĭ am cuĭ (saŭ la cine) să mă adresez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

adresa (a ~) (desp. a-dre-) vb., ind. prez. 1 sg. adresez, 3 adresea; conj. prez. 1 sg. să adresez, 3 să adreseze

adresa (a ~) (a-dre-) vb., ind. prez. 3 adresea

adresa vb. (sil. -dre-), ind. prez. 1 sg. adresez, 3 sg. și pl. adresea

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ADRESA vb. 1. v. înainta. 2. v. expedia.

ADRESA vb. 1. a expedia, a înainta, a trimite. (~ o cerere.) 2. a expedia, a scrie, a trimite, (reg.) a mîna. (Cui i-ai ~ scrisoarea?)

Intrare: adresa
  • silabație: a-dre-sa info
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • adresa
  • adresare
  • adresat
  • adresatu‑
  • adresând
  • adresându‑
singular plural
  • adresea
  • adresați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • adresez
(să)
  • adresez
  • adresam
  • adresai
  • adresasem
a II-a (tu)
  • adresezi
(să)
  • adresezi
  • adresai
  • adresași
  • adresaseși
a III-a (el, ea)
  • adresea
(să)
  • adreseze
  • adresa
  • adresă
  • adresase
plural I (noi)
  • adresăm
(să)
  • adresăm
  • adresam
  • adresarăm
  • adresaserăm
  • adresasem
a II-a (voi)
  • adresați
(să)
  • adresați
  • adresați
  • adresarăți
  • adresaserăți
  • adresaseți
a III-a (ei, ele)
  • adresea
(să)
  • adreseze
  • adresau
  • adresa
  • adresaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

adresa, adresezverb

  • 1. A (se) îndrepta (cu) vorba către cineva. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote Voi nu știți nimic?... se adresă colonelul... celorlalți doi soldați. SAHIA, N. 76. DLRLC
    • format_quote Adresîndu-i peste masă cîteva vorbe grecești, păru a-l întreba dacă-i place junghiul (= pumnalul)... cu mănunchi de fildeș. SADOVEANU, Z. C. 136. DLRLC
    • format_quote Îmi adresase acele vorbe un băietănaș. SADOVEANU, N. F. 53. DLRLC
  • 2. reflexiv A trimite o scrisoare, un pachet la o anumită adresă. MDA2
  • 3. A (se) îndrepta către o persoană, o instituție etc. (cu) o invitație, o cerere etc.; a face apel la... DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
    • format_quote A adresat o cerere către Ministerul Comunicațiilor. DLRLC
    • format_quote Îmi pare rău că nu trage aci în gazdă directorul, pentru că aș fi avut de adresat o petițiune de jalbă. ALECSANDRI, T. I 275. DLRLC
    • format_quote Nu găsiră nimic mai nimerit decît să se adreseze la Poartă. NEGRUZZI, S. 1 331. DLRLC
    • 3.1. tranzitiv A scrie adresa pe o scrisoare, pe un pachet etc. DEX '09 MDA2 DEX '98 DLRLC DN
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.