ACVATINTA, (2) acvatinte, s. f. 1. Procedeu de gravură cu acid azotic, care imită desenul în tuș. 2. Gravură obținută prin acvatintă (1). 3. Procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manuală și coroziune chimică. [Var: acvatintă s. f.] – Din it. acquatinta.

ACVATINA s. f. v. acvatintă.^[1]

ACVATINTĂ s. f. v. acvatinta.

acvatintă sf [At: DEX² / Pl: ? / E: it acquatinta] 1 Procedeu de gravură cu acid azotic, care imită desenul în tuș. 2 Gravură obținută prin acvatintă (1). 3 Procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manulă și coroziune chimică. 4 Imagine în semitonuri obținută prin acvatintă (3).

ACVATINTĂ s. f. 1. Procedeu de gravură cu acid azotic, care imită desenul în tuș. 2. Gravură obținută prin acvatintă (1). 3. Procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manuală și coroziune chimică. – Din it. acquatinta.

ACUATINTĂ s.f. v. acvatintă.

ACVATINTĂ s.f. 1. Gravură cu apă tare care imită desenul cu tuș. 2. (Poligr.) Procedeu de tipar în semitonuri, în care forma de cupru se pregătește prin gravare manuală și coroziune chimică. [Var. acuatintă s.f. / < it. acqua tinta].

ACVATINTĂ s. f. 1. procedeu de gravare cu acid azotic, care imită desenul cu tuș. ◊ gravura obținută. 2. procedeu de tipar de artă pentru imagini în semitonuri, prin gravarea manuală în cupru și coroziunea chimică. (< it. acquatinta, fr. aquatinte)

ACVATINTĂ f. 1) Procedeu de gravare cu acid azotic care imită desenul în tuș. 2) Gravură obținută prin acest procedeu. /<it. acquatinta

*acŭatínta f. (it. acquatinta). Gravură cu acŭaforte care imitează acŭarela.

acvatinta / acvatintă s. f., g.-d. art. acvatintei; (gravuri) pl. acvatinte

acvatintă s. f., g.-d. art. acvatintei; (gravuri) pl. acvatinte

acvatintă s. f., g.-d. art. acvatintei; pl. acvatinte