actual, ~ă a [At: MAIORESCU, CR. II, 140 / Pl: ~i, ~e / P: ~tu-al / E: fr actuel, lat actualis] 1 Care există sau se petrece în prezent, în momentul de față. 2 Care corespunde momentului prezent, de actualitate. 3 (Fiz; înv; d. energia unui corp în mișcare) Care poate produce în acel moment un travaliu.

*ACTUAL adj. Din timpul de față, de acum: e îngrozit de moravurile politice ~e [fr.].

ACTUAL, -Ă, actuali, -e, adj. De acum, de față, din acest moment; prezent. ◊ De actualitate, la ordinea zilei, care are importanță pentru vremea de față. Lupta pentru pace este o problemă actuală a oamenilor muncii din toate țările. ◊ (Adverbial) Lozinca «Proletari din toate țările, uniți-vă!» sună astăzi mai actual ca oricînd. – Pronunțat: -tu-al.

ACTUAL, -Ă, actuali, -e, adj. (Adesea adverbial) De acum, de față; prezent. ♦ Care are importanță pentru vremea de față; de actualitate. [Pr.: -tu-al] – Fr. actuel, (lat. lit. actualis).

ACTUAL, -Ă adj. Prezent, de față. ♦ De actualitate, la ordinea zilei. ♦ Real. [Pron. -tu-al. / < lat. actualis, cf. fr. actuel].

ACTUAL, -Ă I. adj. care se petrece în prezent; contemporan; la ordinea zilei. II. s. n. holocen. (< fr. actuel, lat. actualis)

ACTUAL ~ă (~i, ~e) 1) Care are loc în momentul de față. 2) Care este important pentru vremea de față; de actualitate. Problemă ~ă. [Sil. ac-tu-al] /<lat. actualis, fr. actuel

actual a. care există in momentul prezent, de acum: timpul actual. ║ adv. acuma, în timpul de față.

*actuál, -ă adj. (lat. actualis; fr. actuel). Care există în stare activă: serviciŭ actual. Prezent, de acum: obiceĭurĭ actuale. Proaspăt și demn de atențiune încă, interesant: acest fapt nu maĭ este actual.

actual (desp. -tu-al) adj. m., pl. actuali; f. actuală, pl. actuale

actual (-tu-al) adj. m., pl. actuali; f. actuală, pl. actuale

actual adj. m. (sil. -tu-al), pl. actuali; f. sg. actuală, pl. actuale

ACTUAL adj. 1. contemporan, curent, prezent, (rar) momentan, (înv.) curgător, momentos. (Perioada ~; moda ~.) 2. contemporan, modern, nou, recent. (Preocupări ~ în tehnica de calcul.) 3. proaspăt, viu. (O amintire mereu ~.)

ACTUAL adj. 1. contemporan, curent, prezent, (rar) momentan, (înv.) curgător, momentos. (Perioada ~; moda ~.) 2. contemporan, modern, nou, recent. (Preocupări ~ în tehnica de calcul.) 3. proaspăt, viu. (O amintire mereu ~.)

Actual ≠ depășit, inactual, învechit, neactual, perimat

Statu quo (lat. „Starea actuală”) – A păstra statu quo, adică: stadiul în care se află lucrurile în momentul de față. Statu quo ante („Starea de dinainte”). De ex.: statu quo ante bellum, situația dinainte de război. Expresia ar avea o obîrșie juridică, îndeosebi din procesele de partaj și succesiune, unde se aplica principiul statu quo pînă la rezolvarea litigiului dintre moștenitori. „A doua zi... casa Grandet își reluă pentru toată lumea vechea înfățișare. Doamna Grandet și Nanon înlesniră din toată inima acest statu quo” (Balzac, Eugénie Grandet, ESPLA 1956 vol. II, pag. 454). ȘT.