14 definiții pentru acoperiș

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii; acoperământ. – Acoperi + suf. -iș.

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii; acoperământ. – Acoperi + suf. -iș.

acoperiș sn [At: LB / Pl: (înv) ~e, ~uri / E: acoperi + -iș] 1 (Înv) Capac. 2 (Înv; îs) ~ul țâțelor Sutien. 3 (Înv; îs) ~ul capului muieresc Basma. 4 Parte superioară a unei clădiri Si: (pop) acoperământ, culme.

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de sus a unei construcții, care o acoperă și o apără împotriva fenomenelor atmosferice dăunătoare. Priveam uzina. Soarele arzînd Se oglindea-n acoperișu-i mare. CASSIAN, H. 48. Acoperișul de șindrilă al casei de mult a fost muiat de zăpezi și ploi, rupt și spulberat de vînturi; numai o bucată se mai ține pe un colț al zidurilor. SADOVEANU, O. III 343. Se disting oameni pe acoperișul vagoanelor. SAHIA, N. 51. - Variantă: (regional) coperíș s. n.

ACOPERÍȘ, acoperișuri, s. n. Partea de sus a unei construcții, care o acoperă și o apără de intemperii. – Din acoperi + suf. -iș.

ACOPERÍȘ ~uri n. Parte de deasupra a unei clădiri care o acoperă; acoperământ. ~ de tablă. /a acoperi + suf. ~iș

acoperíș n., pl. urĭ și e (d. a acoperi). Munt. Învălitoarea unuĭ edificiŭ: acoperiș de olane. – Și coperiș.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

acoperiș s. n., pl. acoperișuri

acoperíș s. n., pl. acoperíșuri

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ACOPERÍȘ s. acoperământ, înveliș, învelitoare, (înv. și pop.) coperiș, (înv. și reg.) pocriș, (reg.) haizaș, (prin Ban.) astrucământ, (prin Olt.) astrucuș. (~ul unei case.)

ACOPERIȘ s. acoperămînt, înveliș, învelitoare, (înv. și pop.) coperiș, (înv. și reg.) pocriș, (reg.) haizaș, (prin Ban.) astrucămînt, (prin Olt.) astrucuș. (~ unei case.)

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

acoperiș, acoperișuri s. n. 1. pălărie; șapcă; fes; căciulă 2. protector influent

Intrare: acoperiș
acoperiș substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • acoperiș
  • acoperișul
  • acoperișu‑
plural
  • acoperișuri
  • acoperișurile
genitiv-dativ singular
  • acoperiș
  • acoperișului
plural
  • acoperișuri
  • acoperișurilor
vocativ singular
plural
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coperiș
  • coperișul
  • coperișu‑
plural
  • coperișuri
  • coperișurile
genitiv-dativ singular
  • coperiș
  • coperișului
plural
  • coperișuri
  • coperișurilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

acoperiș, acoperișurisubstantiv neutru

  • 1. Partea de deasupra care acoperă și protejează o clădire de intemperii. DEX '09 MDA2 DLRLC NODEX
    • format_quote Priveam uzina. Soarele arzînd Se oglindea-n acoperișu-i mare. CASSIAN, H. 48. DLRLC
    • format_quote Acoperișul de șindrilă al casei de mult a fost muiat de zăpezi și ploi, rupt și spulberat de vînturi; numai o bucată se mai ține pe un colț al zidurilor. SADOVEANU, O. III 343. DLRLC
    • format_quote Se disting oameni pe acoperișul vagoanelor. SAHIA, N. 51. DLRLC
  • 2. învechit Capac. MDA2
    sinonime: capac
  • chat_bubble învechit (în) sintagmă Acoperișul țâțelor = sutien. MDA2
    sinonime: sutien
  • chat_bubble învechit (în) sintagmă Acoperișul capului muieresc = basma. MDA2
    sinonime: basma
  • comentariu Plural și: acoperișe. MDA2
etimologie:
  • acoperi + sufix -iș. DEX '09 MDA2 DLRM NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.