3 definiții pentru abundant
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
*ABUNDANT, ABUNDANȚĂ = ABUNDENT, ABUNDENȚĂ.
abundant a. îmbelșugat. [Forma abundent e rezultatul unei falșe analogii].
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
*abundánt, -ă adj., (lat. abúndans, -ántis). Care abundă: recoltă abundantă. Fig. Bogat în ideĭ: stil abundant. – Fals abondent.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Intrare: abundant
abundant adjectiv
adjectiv (A2) | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |