O definiție pentru ablucrare
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ablucráre s.f. Împlinire. Ablucrarea și lepădarea lipselor în formele dialectelor (EMIN.). • pl. -ări. /ab- + lucrare, după germ. abarbeiten „a (se) uza (prin folosire îndelungată)”.
Intrare: ablucrare
ablucrare substantiv feminin
| substantiv feminin (F113) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||