21 de definiții pentru aținti

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AȚINTI, ațintesc, vb. IV. Tranz. A-și îndrepta (ochii, privirea etc.) țintă spre cineva sau ceva; a pironi. – A3 + ținti.

aținti vt [At: DA / Pzi: ~tesc / E: a3 + ținti] 1 A îndrepta bătaia unei arme spre o țintă. 2 A-și fixa privirea spre ceva. 3 A-și îndrepta atenția spre ceva. 4 (Fig; rar) A tinde spre un scop.

AȚINTI (-tesc) I. vb. tr. 1 ⚔️ A îndrepta o armă spre cineva sau ceva, a ochi 2 ~ ochii, privirile spre cineva sau ceva (sau asupra unui lucru, asupra cuiva), a-și întoarce privirile spre cineva sau spre ceva, oprindu-Ie cîtva timp în aceeași direcțiune, asupra aceluiași obiect, a-și pironi ochii 3 fig.: ~ mintea, inima, atențiunea cuiva. II. vb. refl. A se pironi, a sta fixat, îndreptat în aceeași direcțiune (vorb. de ochi, de priviri): și ochii-mi s’ațintiră pe semnul mîntuinței (ALX.) [👉 ȚINTI].

AȚINTI, ațintesc, vb. IV. Tranz. A-și îndrepta (ochii, privirea etc.) țintă spre cineva sau ceva; a pironi. – A3 + ținti.

AȚINTI, ațintesc, vb. IV. 1. Tranz. (Cu privire la ochi, p. ext. la privire, la căutătură) A îndrepta ochii țintă spre cineva sau ceva, a concentra privirea asupra unei ființe sau a unui lucru, a pironi. Căutau cu ochii... ațintiți dușmănos spre cer. PAS, L. I 12. Visam o pescuire minunată, stînd cu ochii ațintiți asupra plutei. SADOVEANU, N. F. 53. Spînul repede își ațintește privirile asupra lui Harap-Alb. CREANGĂ, P. 233. Ochii mei ce-n veci la tine Ațintesc a lor lumine. ALECSANDRI, P. I 144. ◊ (Cu intervertirea complementelor) Omul nalt și slab îl ațintește [pe străin] cu singurul ochi pe care-l avea. SADOVEANU, D. P. 155. ◊ Refl. Ochii tutulor se ațintiră la măiastra și mărturisiră că așa frumusețe... nici c-au mai văzut. ISPIRESCU, L. 283. ◊ (Rar, despre alte organe, p. ext. despre om și manifestări ale lui) Și eu am văzut cîrdurile de dropii, cutrierînd cu pas măsurat și cu capul ațintit la pază acele șesuri fără margine [ale Bărăganului]. ODOBESCU, S. III 14. Urechile erau ațintite spre astă cîntare nepovestită. POPESCU, I 129. Junele, a cărui atențiune era ațintită la cea mai mică mișcare... auzi și el acest zgomot. FILIMON, C. 44. 2. Tranz. (Cu privire la arme de foc) A îndrepta spre o țintă, a ochi. Ațintește pușca asupra fiarei. 3. Intranz. (învechit, impropriu) A aspira, a năzui. a tinde, a ținti. Libertatea-n fața lumii a aprins un mîndru soare, Ș-acum neamurile toate cătră dînsul ațintesc. ALECSANDRI, P.A. 81. – Variantă: (învechit) aținta (ALEXANDRESCU, M. 26) vb. I.

AȚINTI, ațintesc, vb. IV. 1. Tranz. A-și îndrepta (ochii, privirea etc.) țintă spre cineva sau ceva; a pironi. 2. Tranz. A îndrepta o armă de foc spre o țintă; a ochi. 3. Intranz. (Înv.) A aspira, a năzui, a tinde către... [Var.: aținta vb. I] – Din a3 + ținti.

A AȚINTI ~esc tranz. 1) A privi insistent. ~ privirea. 2) înv. (arme) A îndrepta spre țintă; a ochi. /a + a ținti

ațintì v. a ținti la: 1. a îndrepta vederea spre un punct: ochii tăi ’n zare cu dor îi ațintești AL.; 2. a îndrepta arma la o țintă.

AȚINTA (-tez)... = AȚINTI...

ațintésc v. tr. (d. țintă. V. țintesc). Îndrept, pironesc, fixez: șĭ-a ațintit ochiĭ spre el, asupra luĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aținti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ațintesc, 3 sg. ațintește, imperf. 1 aținteam; conj. prez. 1 sg. să ațintesc, 3 să ațintească

aținti (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ațintesc, imperf. 3 sg. ațintea; conj. prez. 3 să ațintească

aținti vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ațintesc, imperf. 3 sg. ațintea; conj. prez. 3 sg. și pl. ațintească

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AȚINTI vb. a fixa, a pironi, a ținti, a țintui, (rar) a sticli, (înv. și reg.) a stâlpi, (rar fig.) a scufunda. (Îl ~ cu privirea; își ~ ochii.)

AȚINTI vb. v. aspira, dori, jindui, năzui, ochi, pofti, pretinde, râvni, tinde, ținti, urmări, visa, viza.

aținti vb. v. ASPIRA. DORI. JINDUI. NĂZUI. OCHI. POFTI. PRETINDE. RÎVNI. TINDE. ȚINTI. URMĂRI. VISA. VIZA.

AȚINTI vb. a fixa, a pironi, a ținti, a țintui, (rar) a sticli, (înv. și reg.) a stîlpi, (rar fig.) a scufunda. (Îl ~ cu privirea; își ~ ochii.)

Intrare: aținti
verb (VT401)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aținti
  • ațintire
  • ațintit
  • ațintitu‑
  • ațintind
  • ațintindu‑
singular plural
  • ațintește
  • ațintiți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ațintesc
(să)
  • ațintesc
  • aținteam
  • ațintii
  • ațintisem
a II-a (tu)
  • ațintești
(să)
  • ațintești
  • aținteai
  • ațintiși
  • ațintiseși
a III-a (el, ea)
  • ațintește
(să)
  • ațintească
  • ațintea
  • aținti
  • ațintise
plural I (noi)
  • ațintim
(să)
  • ațintim
  • aținteam
  • ațintirăm
  • ațintiserăm
  • ațintisem
a II-a (voi)
  • ațintiți
(să)
  • ațintiți
  • aținteați
  • ațintirăți
  • ațintiserăți
  • ațintiseți
a III-a (ei, ele)
  • ațintesc
(să)
  • ațintească
  • aținteau
  • aținti
  • ațintiseră
verb (VT201)
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aținta
  • ațintare
  • ațintat
  • ațintatu‑
  • ațintând
  • ațintându‑
singular plural
  • ațintea
  • ațintați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • ațintez
(să)
  • ațintez
  • ațintam
  • ațintai
  • ațintasem
a II-a (tu)
  • ațintezi
(să)
  • ațintezi
  • ațintai
  • ațintași
  • ațintaseși
a III-a (el, ea)
  • ațintea
(să)
  • aținteze
  • aținta
  • ațintă
  • ațintase
plural I (noi)
  • ațintăm
(să)
  • ațintăm
  • ațintam
  • ațintarăm
  • ațintaserăm
  • ațintasem
a II-a (voi)
  • ațintați
(să)
  • ațintați
  • ațintați
  • ațintarăți
  • ațintaserăți
  • ațintaseți
a III-a (ei, ele)
  • ațintea
(să)
  • aținteze
  • ațintau
  • aținta
  • ațintaseră
ațânti
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aținti, ațintescverb

  • 1. A-și îndrepta (ochii, privirea etc.) țintă spre cineva sau ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: pironi
    • format_quote Căutau cu ochii... ațintiți dușmănos spre cer. PAS, L. I 12. DLRLC
    • format_quote Visam o pescuire minunată, stînd cu ochii ațintiți asupra plutei. SADOVEANU, N. F. 53. DLRLC
    • format_quote Spînul repede își ațintește privirile asupra lui Harap-Alb. CREANGĂ, P. 233. DLRLC
    • format_quote Ochii mei ce-n veci la tine Ațintesc a lor lumine. ALECSANDRI, P. I 144. DLRLC
    • format_quote Omul nalt și slab îl ațintește [pe străin] cu singurul ochi pe care-l avea. SADOVEANU, D. P. 155. DLRLC
    • format_quote reflexiv Ochii tutulor se ațintiră la măiastra și mărturisiră că așa frumusețe... nici c-au mai văzut. ISPIRESCU, L. 283. DLRLC
    • 1.1. rar Despre alte organe, prin extensiune despre om și manifestări ale lui: DLRLC
      • format_quote Și eu am văzut cîrdurile de dropii, cutrierînd cu pas măsurat și cu capul ațintit la pază acele șesuri fără margine [ale Bărăganului]. ODOBESCU, S. III 14. DLRLC
      • format_quote Urechile erau ațintite spre astă cîntare nepovestită. POPESCU, I 129. DLRLC
      • format_quote Junele, a cărui atențiune era ațintită la cea mai mică mișcare... auzi și el acest zgomot. FILIMON, C. 44. DLRLC
  • 2. (Cu privire la arme de foc) A îndrepta spre o țintă. DLRLC
    sinonime: ochi
    • format_quote Ațintește pușca asupra fiarei. DLRLC
  • 3. intranzitiv învechit impropriu Aspira, năzui, tinde, ținti. DLRLC
    • format_quote Libertatea-n fața lumii a aprins un mîndru soare, Ș-acum neamurile toate cătră dînsul ațintesc. ALECSANDRI, P.A. 81. DLRLC
etimologie:
  • A + ținti DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.