30 de definiții pentru aștepta

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta. ◊ Loc adv. La sfântul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui. ♦ (În construcții negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. 3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că... ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare).

aștepta [At: COD. VOR. 15/4 / V: (îrg) -tăp- / Pzi: aștept / E: ml *astectare] 1 vt A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. Si: a adăsta. 2 vt A da cuiva răgaz pentru a face ceva, a-și achita o datorie, a-și îndeplini obligație, promisiune Si: a păsui. 3 vi (îlav; irn) La sfântul (sau la moș) ~tă Niciodată. 4 vit (În propoziții negative) A sta la îndoială Si: a ezita. 5 vi (La imperativ) Stai puțin! 6 vi (D. obiecte) A sta undeva în vederea unei anumite utilizări. 7 vi (D. o muncă) A trebui să fie îndeplinită. 8 vt A spera ca cineva să facă ceva sau să se întâmple ceva. 9 vt (Abs) A crede în Dumnezeu. 10 vr (Șîe) A se ~ la una ca asta A fi pregătit pentru ceva. corectat(ă)

AȘTEPTA (aștept) I. vb. tr. 1 A sta într’un loc pînă să sosească cineva, pînă să vie sau să se întîmple ceva: l-am așteptat de geaba două ceasuri; aștept trenul; aștepta cu nerăbdare rezultatul 2 A dori un lucru, a fi mereu cu gîndul la el, a crede că după oare-care timp se va îndeplini: niște zile mari ca acestea le așteaptă și el cu mare bucurie (CRG.) 3 A fi hotărît să i se întîmple cuiva ceva: nu știe ce-l așteaptă 4 A da răgaz cuiva: mai așteaptă-mă cu plata. II. vb. intr. 1 A sta într’un loc pînă să vadă pe cineva, să vorbească cu el, a lăsa cîtva timp pînă să se îndeplinească ceva: spune-i să aștepte afară 2 ~ la mila cuiva, a nădăjdui în mila cuiva. III. vb. refl. A crede, a-și închipui că un lucru se va îndeplini într’un anumit fel: mă așteptam să se poarte altfel cu mine [lat. *astectare < exspectare].

AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc.; a adăsta. ◊ Loc. adv. La sfântu- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva; a păsui. ♦ (În construcții negative) A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. 3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că... ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare).

AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta într-un loc pentru a fi de față cînd se întîmplă ceva, cînd se ivește sau vine cineva. V. adăsta. În mijlocul uliței îi așteptau [pe tractoriști] un grup de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu flori și steaguri. V. ROM. decembrie 1951, 173. [Pasărea] Stă și-așteaptă fără glas, Parcă să măsoare Cum se mută, ceas cu ceas, Umbra după soare. TOPÎRCEANU, B. 10. Ajunge la o căsuță cunoscută, unde era așteptat. NEGRUZZI, S. I 70. Am o mîndră, ca ș-o floare, Ce ne-așteaptă cu mîncare. Acolo, dac-om sosi, Ea frumios ne-o omeni. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24. Absol. Și-mi iau soții și ne ducem cu căruța la Botoșani, unde așteaptă neguțătorii. SADOVEANU, N. F. 16. Tot aștepta, doar o veni Flăcăul mai curînd. COȘBUC, P. I 282. ◊ Expr. (Ironic) La sfîntul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată, la paștele cailor. La sfîntul-așteaptă s-a împlini dorința lui! CREANGĂ, P. 189. ◊ Fig. (Despre un eveniment care urmează să se producă în viața cuiva) Nu știa sărmanul Harap-Alb ce-l așteaptă acasă. CREANGĂ, P. 276. Și pentru cine vrei să mori? întoarce-te, te-ndreaptă Spre-acel pămînt rătăcitor Și vezi ce te așteaptă. EMINESCU, O. I 178. Alte lupte mai mari... îi așteaptă. BĂLCESCU, O. II 12. 2. A avea răbdare, a da răgaz (pentru ca o acțiune să se îndeplinească); a păsui. Bine! fiindcă mă rogi, te-oi mai aștepta încă pînă marți, dară să știi că, de nu mi-i da atuncea banii, are să fie moartea ta. SBIERA, P. 3. ◊ Absol. Să te vedem la treabă, măi Ionuț; că timpul nu așteaptă și tu gîndesc c-ai venit tobă de carte. DAVIDOGLU, M. 10. ◊ (Mai ales în propoziții negative) A sta la îndoială, a ezita; a zăbovi. Cînd mai vede și această mare minunăție, nici mai așteaptă să ieie apă, ci fuga la stăpînă-sa. CREANGĂ, P. 99. Turcii multe nu așteptau, Ci îndată răspundeau: Noi de masă-ți mulțumim, Că n-am venit să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493. ◊ (La imperativ, în amenințări) Stai (puțin)! Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu! ALECSANDRI, T. 636. Iară Șalga-i urmărea Și din gură-așa răcnea: Ian așteapt’, așteapt’, așteaptă, Să luptăm la luptă dreaptă. ALECSANDRI, P. P. 59. 3. A trage nădejde, a avea speranță, a nădăjdui, a spera. Prin tunuri, flăcări și ruine, Noi așteptam vremea ce vine. BENIUC, V. 125. Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit să aștept eu ajutor? CREANGĂ, P. 190. Să trăiți, voinicilor! Astfel de răspuns așteptam de la voi! ALECSANDRI, T. II 32. Cîte fete-s cu cercei... Toate-așteaptă să le cei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 371. ◊ Absol. Uite-n zare, oamenii așteaptă. Cearcă să le-aduci o zi mai dreaptă. BENIUC, V. 21. ◊ Refl. (Adesea cu determinări introduse prin prep. «la») A fi pregătit (la ceva), a crede, a-și închipui (că ceva se va face într-un anumit fel), a prevedea, a conta (pe ceva). Nu m-am așteptat la una ca asta!La un astfel de rezultat nu se așteptaseră. PAS, L. I 129. Tata m-a întrebat zîmbind, așa cum mă așteptam: Ce face Colțun? SADOVEANU, N. F. 44. Strînse o dată pe zmeu, tocmai cînd el nu se aștepta. ISPIRESCU, L. 223. O găsește sub strajă, după cum nu se aștepta el. CREANGĂ, P. 269.

AȘTEPTA, aștept, vb. I. Tranz. 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. ◊ Expr. La sfîntul- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz; a păsui. ♦ A sta la îndoială; a ezita; a zăbovi. ♦ (La imper., în amenințări) Stai (puțin)! 3. A spera, a nădăjdui. ♦ Refl. A crede, a-și închipui; a prevedea; a conta (pe ceva). – Lat. *astectare (= adspectare).

A AȘTEPTA aștept 1. tranz. 1) A întâmpina stând pe loc un anumit timp. ◊ La sfântu-așteaptă niciodată. 2) (persoane) A lăsa să beneficieze de răgazul necesar. 3) A dori nădăjduind cu încredere. Aștept să vii. 4) și fig. A pândi cu răbdare. ~ ocazia. ~ un moment potrivit. 2. intranz. A sta în expectativă. /<lat. adspectare

A SE AȘTEPTA mă aștept intranz. A spera (la ceva) cu încredere. M-am așteptat la un rezultat mai bun. /<lat. adspectare

așteptà v. 1. a sta până vine cineva sau se întâmplă ceva: s’așteptăm în pace al soartei ajutor Gr. Al.; 2. a avea răbdare, a îngădui; 3. a spera: nu mă așteptam la una ca asta. [Lat. ASPECTARE (printr’o formă intermediară *ASTECTARE (cf. deștepta)].

AȘTEAPTĂ (SFÎNTU-) numai în expr. familiară La sfîntu-Așteaptă, niciodată [aștepta].

AȘTEPTAT I. adj. p. AȘTEPTA contr. NEAȘTEPTAT. II. sbst. 1 Faptul de a aștepta 2 Pe ~e, loc. adv. În așteptare: Unde ești, bădiță, frate, De mă lași pe ~e? (ALECS.-P.) .

așteáptă (imper. d. aștept). Iron. La sfîntu Așteaptă, nicĭ-odată, la calendele greceștĭ.

aștépt, a v. tr. (lat. ex-spectare. V. deștept, aspect). Staŭ atent pînă vine cineva saŭ se întîmplă ceva: aștept învierea morților. Am răbdare: nu maĭ pot aștepta. Fig. Îs gata de: armata așteaptă, prînzu așteaptă. V. refl. Prevăd, mă tem să nu se, orĭ doresc să se întîmple: mă așteptam la un atac, la una ca asta.

sfîntu Așteaptă (la) loc. adv. Iron. Nicĭ-odată: a plătĭ la sfîntu Așteaptă.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

aștepta1 (a ~) (a sta în expectativă) vb., ind. prez. 1 sg. aștept, 2 sg. aștepți, 3 așteaptă; conj. prez. 1 sg. să aștept, 3 să aștepte; imper. 2 sg. afirm. așteaptă

+aștepta2 (a se ~) (a fi pregătit) vb. refl., ind. prez. 1 sg. mă aștept, 2 sg. te aștepți, 3 se așteaptă; conj. prez. 1 sg. să mă aștept, 3 să se aștepte; imper. 2 sg. afirm. așteaptă-te; ger. așteptându-mă (a se aștepta la)

aștepta (a ~) vb., ind. prez. 3 așteaptă

aștepta vb., ind. prez. 1 sg. aștept, 2 sg. aștepți; 3 sg. și pl. așteaptă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

AȘTEPTA vb. 1. (înv. și pop.) a adăsta, (înv. și reg.) a acera, (prin Transilv.) a agodi. (~ de o oră acolo.) 2. a sta, a zăbovi. (Mai ~ puțin, că vin!) 3. a îngădui, a permite. (~ o clipă!) 4. v. păsui. 5. v. spera. 6. v. prevedea. 7. a crede, a-și imagina, a-și închipui. (Ce te-ai ~ să vezi?) 8. v. ezita.

AȘTEPTA vb. 1. (înv. și pop.) a adăsta, (înv. și reg.) a acera, (prin Transilv.) a agodi. (~ de o oră acolo.) 2. a sta, a zăbovi. (Mai ~ puțin, că vin!) 3. a îngădui, a permite. (~ o clipă!) 4. a amîna, a îngădui, a păsui. (Îl ~ cu plata datoriei.) 5. a nădăjdui, a spera, (înv. și reg.) a se nădăi. (Să nu ~ nimic de la el.) 6. a prevedea. (M-am ~ la asta.) 7. a crede, a-și imagina, a-și închipui. (Ce te-ai ~ să vezi?) 8. a ezita, a șovăi. (N-a mai ~ o clipă și...)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

aștepta (așteptat, așteptat), vb.1. A sta undeva pentru a fi de față, a adăsta. – 2 A fi gata, a fi pregătit. – 3 A conta, a se bizui pe cineva, a spera. – Mr. așteptu, megl. ștet, istr. așteptu. Lat. *adspectāre, prin intermediul unei forme asimilate *astectāre (Meyer-Lübke, Gramm., I, 469; Densusianu, Rom., XXXIII, 274; Pușcariu 145; REW 3039; Candrea-Dens., 104; DAR); cf. it. aspettare (tarent. astittare, calabr. astettare, sicil. astittari, sard. isettare). – Mr. aștiptare înseamnă în același timp „a aștepta” și „a primi, a avea oaspeți”, accepție dublă pe care Pușcariu 150 și DAR o explică prin contaminarea cu lat. exceptare sau cu alb. përes „aștept” și „primesc”; mai probabilă este evoluția normală de la „aștept oaspeți” la „am oaspeți”, cf. fr. j’attends des amis. Geheeb 17 propune etimonul lat. exceptare.Der. așteptător, adj. (plin de speranță); neașteptat, adj. (care survine brusc, surprinzător).

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LA VALEUR N’ATTEND PAS LE NOMBRE DES ANNÉES (fr.) valoarea nu așteaptă numărul anilor – Corneille, „Le Cid”, act. II, scena 2. Calitățile, însușirile nobile se pot afirma la orice vârstă.

OMNES UNA MANET NOX (lat.) pe toți ne așteaptă aceeași noapte – Horațiu, „Ode,” I, 28, 15. Cu toții suntem muritori.

La Sfîntu-Așteaptă, adică: niciodată. (Vezi expresiile similare: Ad calendas graecas și La paștele cailor). FOL.

La valeur n’attend pas le nombre des années (fr. „Valoarea nu așteaptă numărul anilor”) – vers cunoscut al lui Corneille din tragedia Cidul. În actul II, scena a doua, în discuția cu contele care-l consideră „copil trufaș”, Don Rodriguez (Cidul) răspunde: „Je suis jeune, il est vrai; mais aux âmes bien nées La valeur nattend pas le nombre des années.” (sau, în tălmăcirea lui Șt. O. Iosif): „E-adevărat, sînt tînăr, dar pentr-un suflet mare Valoarea nu așteaptă ca vîrsta s-o măsoare.” De obicei se citează numai al doilea vers (în original sau în traducere). LIT.

Learn to labour and to wait (engl. „Învață să muncești și să aștepți”) – ultimul vers din A psalm of life (Un psalm al vieții) de poetul american Henry Longfellow. Se citează ca un îndemn la muncă, la răbdare și perseverență. LIT.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a aștepta cu sufletul la gură expr. a aștepta cu mare nerăbdare

a aștepta să vadă dincotro bate vântul expr. a fi prudent, a sta în expectativă

a aștepta să-i pice mură-n gură expr. (pop.) a nu acționa pentru atingerea unui scop; a rămâne impasibil într-o situație în care s-ar impune o acțiune imediată

la sfântu’ așteaptă expr. (pop.) niciodată.

Intrare: aștepta
verb (VT49)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • aștepta
  • așteptare
  • așteptat
  • așteptatu‑
  • așteptând
  • așteptându‑
singular plural
  • așteaptă
  • așteptați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • aștept
(să)
  • aștept
  • așteptam
  • așteptai
  • așteptasem
a II-a (tu)
  • aștepți
(să)
  • aștepți
  • așteptai
  • așteptași
  • așteptaseși
a III-a (el, ea)
  • așteaptă
(să)
  • aștepte
  • aștepta
  • așteptă
  • așteptase
plural I (noi)
  • așteptăm
(să)
  • așteptăm
  • așteptam
  • așteptarăm
  • așteptaserăm
  • așteptasem
a II-a (voi)
  • așteptați
(să)
  • așteptați
  • așteptați
  • așteptarăți
  • așteptaserăți
  • așteptaseți
a III-a (ei, ele)
  • așteaptă
(să)
  • aștepte
  • așteptau
  • aștepta
  • așteptaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

aștepta, așteptverb

  • 1. A sta undeva pentru a fi de față la ceva, pentru a vedea pe cineva etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: adăsta
    • format_quote În mijlocul uliței îi așteptau [pe tractoriști] un grup de călăreți îmbrăcați în haine de sărbătoare, cu flori și steaguri. V. ROM. decembrie 1951, 173. DLRLC
    • format_quote [Pasărea] Stă și-așteaptă fără glas, Parcă să măsoare Cum se mută, ceas cu ceas, Umbra după soare. TOPÎRCEANU, B. 10. DLRLC
    • format_quote Ajunge la o căsuță cunoscută, unde era așteptat. NEGRUZZI, S. I 70. DLRLC
    • format_quote Am o mîndră, ca ș-o floare, Ce ne-așteaptă cu mîncare. Acolo, dac-om sosi, Ea frumios ne-o omeni. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 24. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Și-mi iau soții și ne ducem cu căruța la Botoșani, unde așteaptă neguțătorii. SADOVEANU, N. F. 16. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Tot aștepta, doar o veni Flăcăul mai curînd. COȘBUC, P. I 282. DLRLC
    • format_quote figurat Nu știa sărmanul Harap-Alb ce-l așteaptă acasă. CREANGĂ, P. 276. DLRLC
    • format_quote figurat Și pentru cine vrei să mori? întoarce-te, te-ndreaptă Spre-acel pămînt rătăcitor Și vezi ce te așteaptă. EMINESCU, O. I 178. DLRLC
    • format_quote figurat Alte lupte mai mari... îi așteaptă. BĂLCESCU, O. II 12. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială La sfântu- (sau la moș-) așteaptă = niciodată. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: niciodată
      • format_quote La sfîntul-așteaptă s-a împlini dorința lui! CREANGĂ, P. 189. DLRLC
  • 2. A avea răbdare, a da cuiva răgaz pentru a face ceva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: păsui
    • format_quote Bine! fiindcă mă rogi, te-oi mai aștepta încă pînă marți, dară să știi că, de nu mi-i da atuncea banii, are să fie moartea ta. SBIERA, P. 3. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Să te vedem la treabă, măi Ionuț; că timpul nu așteaptă și tu gîndesc c-ai venit tobă de carte. DAVIDOGLU, M. 10. DLRLC
    • 2.1. (În construcții negative) A sta la îndoială. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Cînd mai vede și această mare minunăție, nici mai așteaptă să ieie apă, ci fuga la stăpînă-sa. CREANGĂ, P. 99. DLRLC
      • format_quote Turcii multe nu așteptau, Ci îndată răspundeau: Noi de masă-ți mulțumim, Că n-am venit să prînzim. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 493. DLRLC
    • 2.2. (la) imperativ (În amenințări) Stai (puțin)! DLRLC
      sinonime: stai
      • format_quote Așteaptă, cîrjaliule, că eu îți sînt popa de-acu! ALECSANDRI, T. 636. DLRLC
      • format_quote Iară Șalga-i urmărea Și din gură-așa răcnea: Ian așteapt’, așteapt’, așteaptă, Să luptăm la luptă dreaptă. ALECSANDRI, P. P. 59. DLRLC
  • 3. A lăsa să treacă timpul sperând să... sau că... DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Prin tunuri, flăcări și ruine, Noi așteptam vremea ce vine. BENIUC, V. 125. DLRLC
    • format_quote Tocmai de la una ca d-ta ți-ai găsit să aștept eu ajutor? CREANGĂ, P. 190. DLRLC
    • format_quote Să trăiți, voinicilor! Astfel de răspuns așteptam de la voi! ALECSANDRI, T. II 32. DLRLC
    • format_quote Cîte fete-s cu cercei... Toate-așteaptă să le cei. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 371. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Uite-n zare, oamenii așteaptă. Cearcă să le-aduci o zi mai dreaptă. BENIUC, V. 21. DLRLC
    • 3.1. reflexiv A-și închipui; a conta (pe ceva). DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Nu m-am așteptat la una ca asta! DLRLC
      • format_quote La un astfel de rezultat nu se așteptaseră. PAS, L. I 129. DLRLC
      • format_quote Tata m-a întrebat zîmbind, așa cum mă așteptam: Ce face Colțun? SADOVEANU, N. F. 44. DLRLC
      • format_quote Strînse o dată pe zmeu, tocmai cînd el nu se aștepta. ISPIRESCU, L. 223. DLRLC
      • format_quote O găsește sub strajă, după cum nu se aștepta el. CREANGĂ, P. 269. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.