O definiție pentru Taxus baccata

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

Taxus baccata L. Specie care înflorește primăvara. Flori mascule cu numeroase antere la un loc, cele femele solitare. Conurile femeiești au formă de cupă și sînt roșii-stacojii. Semințele, acoperite incomplet de un înveliș roșu, cărnos, împreună cu restul plantei sînt otrăvitoare. Frunze liniare, aciculare, rigide, turtite, persistente, pînă la 3 cm lungime, 2-3 mm lățime, vîrf acut, scurt-pețiolate, lucioase, pieloase, verzi-închis, așezate în spirală pe lăstari erecți, dispuse în 2 rînduri. Arbust sau arbore pînă la 20 m înălțime, totdeauna verde, tulpină de obicei ramificată de la bază, scoarță roșie-închis care se exfoliază în plăci. Ramuri erecte, îndepărtate sau pendente, cresc întinse în lături (cele dispuse spre vîrf) și paralele cu tulpina (cele de jos); lujerii, dispuși distih, cresc zvelt și au o culoare verde-gălbuie.

Intrare: Taxus baccata
compus
  • Taxus baccata