O definiție pentru Lobelia erinus
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
Lobelia erinus L. Specie care înflorește primăvara tîrziu-toamna. Flori foarte multe, albastre-deschis, roșii-violete, albe sau bleu cu ochiul alb sau galben, pe pedunculi axilari sau terminali. Frunze dințate, cele inferioare invers-ovate, cele superioare lanceolate. Plantă anuală, înaltă pînă la 25 cm, cu habitus tîrîtor (Pl. 46, fig. 273).