O definiție pentru Erianthus (gen de plante)
Dicționare enciclopedice
Definiții enciclopedice
ERIANTHUS Michx., ERIANTUS, fam. Gramineae. Gen originar din regiunile calde ale globului, cca 17 specii, ierburi înalte, cu frunze subțiri, pendente, cînd sînt uscate se rulează. Flori (3 stamine) așezate în paniculă terminală, deasă sau rară, uneori unilaterală, de obicei cu păr lung, mătăsos, spicele așezate în perechi, unul pețiolat, unul nepețiolat, de obicei pubescente.
Intrare: Erianthus (gen de plante)