crăcană sf [At: COSTINESCU / V: cra~, crăcan smn / Pl: ~ne / E: cracă + -ană] 1 Cracă ramificată în formă de „V”. 2 Obiect din lemn desfăcut la un capăt în două sau mai multe brațe. 3 (Pex) Fiecare dintre ramificațiile unui obiect bifurcat. 4 Obiect cu două brațe. 5 (Pex) Locul unde se bifurcă o crăcană (4). 6 (Pex) Loc unde ramurile unui copac formează un unghi Si: prăjină. 7 (Mol) Prăjină bifurcată la un capăt pentru sprijinit crengile prea încărcate cu fructe sau frânghia cu rufe puse la uscat. 8 (Mol) Furcă pe care stă cumpăna de la fântână. 9 (Pex) Spânzurătoare. 10 Sapă al cărei tăiș are forma a două coarne. 11 (Lpl) Corn¹ (49). 12 (Lpl) Corn¹ (61). 13 Ac de păr. 14 Pieptene cu dinții rari pentru strâns părul. 15 Unealtă bifurcată la capăt pentru împănat friptura cu usturoi sau slănină. 16 Lemne prinse în unghi pe care se așază plugul Si: (reg) cobilă, cotumbă, croc, iapă, traglă, trăgători. 17 Pirostrii. 18 Unealtă din trei pari uniți la vârf, de care se agață ceaunul Si: (reg) cujbă, cotumbă. 19 Capră de lemne. 20 (Buc) Furcă de lemn. 21 (Reg; lpl) Lemne între care intră proțapul Si: gemănare. 22 (Arg) Pantaloni. 23 (Pop; îs) Om ~ Om cu picioare lungi și strâmbe. 24 (Îs) Undiță ~ Undiță cu doi sau trei craci. 25 (Mol) Varietate de struguri albi sau negri cu ciorchini lungi, deșirați, cu rămurele alterne Si: căldărușă, crăcănată (7). 26 Vin din crăcană (25) Si: (reg) căldărușă, crăcănată (8). 27 (Îs) Poamă ~ Poamă băbească.

CRĂCANĂ subst. 1. – N., olt. (Grș 18). Crăcănel, act. 3. Crăcănuș, Ion (Grș 18).