CLOȘCĂ, cloști, s. f. 1. Găină (sau, p. gener., pasăre) care clocește sau care a scos pui de curând. ◊ Cloșcă artificială = incubator. ◊ Expr. Fură cloșca de pe ouă sau fură ouăle de sub cloșcă, se zice despre un hoț foarte abil. (Adverbial) A ședea (sau a sta) cloșcă = a sta nemișcat sau inactiv. 2. Compus: Cloșca-cu-Pui = numele unei constelații din emisfera boreală; Pleiadele, Găinușa, Păstorul-cu-Oile. – Din bg. kločka.

cloșcă sf [At: ANON. CAR. / V: (înv) clocică / Pl: ~ști, (înv) ~ște / E: bg клочка] 1 Pasăre (mai ales găină) care clocește sau care a scos pui. 2 (Pop; îe) Fură ~ca de pe ouă sau fură ouăle de sub ~ Se spune despre un hoț foarte abil. 3 (Pop; îe) A sta ~ A sta nemișcat. 4 (Pop; irn; îe) Negustor de piei de ~ Persoană neserioasă, care se dă drept altceva decât este. 5 (Înv; fig) Femeie cu copii. 6 (Îvp) Femeie bătrână și răutăcioasă. 7 Femeie leneșă. 8 Persoană care stă nemișcată și nu face nici o treabă Cf cloșcar. 9 (Îvp) Cuib de cartofi. 10 (Îrg; lpl) Cartofi (1). 11 (îvp; ast; șîc ~ca cu pui) Constelația Pleiadelor, din emisfera boreală Si: (reg) cloța cu pui. 12 (Înv; îs) ~ artificială Incubator. 13 (Șîc de-a ~a) Joc de copii, în care se imită lupta cloștii cu uliul pentru apărarea puilor Si: (reg) (de-a) cloța, (de-a) gaia, de-a mama (sau baba) gaia, de-a trei colăcei.

CLOȘCĂ, cloști, s. f. 1. Găină care clocește sau care a scos pui de curînd și încă îi îngrijește. Muierea încremenise lîngă vatră... ca o cloșcă speriată de uliu. REBREANU, R. I 198. Deschidea cotețele și le da de mîncare [păsărilor], apoi le cuibărea, punea cloștile și vedea de pui mai cu milă decît cloștile. ISPIRESCU, L. 309. Oare unde-i cloșca cu puii? Puii mantii, pui, pui, pui! ALECSANDRI, T. I 263. Cloșcă artificială = instalație generatoare de căldură pentru încălzirea puilor de găină obținuți pe cale artificială. ◊ Expr. A ședea cloșcă = a ședea nemișcat. Fură cloșca do pe ouă sau fură ouăle de sub cloșcă, se zice despre o persoană care fură de zvîntă, despre un hoț de profesie. ♦ Fig. Om leneș, inactiv, care nu face nici o treabă. Pentru el, sergentul cu pricina, erou pe front, reprezintă mai mult decît maiorul, cloșcă la partea sedentară. PAS, Z. III 23. 2. (Articulat, adesea determinat prin «cu pui») Numele unei constelații din emisfera boreală; pleiadele, găinușa. Pe cînd ieșise cloșca pe cer, boierii intrau unul după altul în butcile lor. GHICA, S. 514. – Pl. și: cloște (GÎRLEANU, L. 10).

CLOȘCĂ ~ti f. 1) Pasăre care clocește ouă sau îngrijește puii. ◊ A fura ouăle de sub ~ (sau ~ca de pe ouă) a fi un hoț abil. A sta (sau a ședea) ~ a) a sta fără lucru; a trândăvi; b) a nu se mișca din loc; a sta nemișcat. 2) fig. Om leneș, inactiv. 3): ~ artificială instalație pentru încălzirea puilor de incubator. 4): ~ca-cu-Pui constelație din emisfera boreală; Găinușa. [G.-D. cloștii] /<bulg. kloțka

!Cloșca-cu-Pui (constelație) s. propriu f. art., g.-d. art. Cloștii-cu-Pui

Cloșca-cu-Pui (constelație) s. propriu f., g.-d. art. Cloștii-cu-Pui

Cloșca-cu-Pui (astron.) s. pr. f.

CLOȘCA-CU-PUI s. art. v. pleiadele.

cloșca-cu-pui s. v. PLEIADELE.

CLOȘCA CU PUI, numele popular al roiului de stele Pleiade.

CLOȘCA CU PUII DE AUR v. Pietroasele.