O definiție pentru Bârlă

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

BÎRLĂ. Sînt posibile trei etimologii: 1) Bîr + suf. -lea. 2) ucr. бepкo „baston”. 3) ung. bérlö „chiriaș”. I. 1. Bărl/e (Ard); -ea, apă (Sur III); -ești s.; -escu, Șt. (Isp II2). 2. Bărlan. 3. Bărleții t. (Tec I). 4. Bărlici (CL). 5. Bărlui t. (16 B II 118). 6. Berl/escu fam., act. -ești s. II. 1. Bîrlă (Dm; C Ștef); Bîrla s. 2. Bîrle b. și -ea (Dm; Tec I; Mar; BA ung; Bîrlești (Giur 277). 3. Bîrlae, Vladul (17 B II 369). 4. Bîrlan (IS 270; 16 B II 33). 5. Bîrlui s. (Giur 193). 6. Bîrloiu, Aldea, munt. 1795 (BCI VIII 34) și s. 7. Bîrlinți s. (Dm; Ștef) numit după moșul Sin Bîrlici (16 A III 68). 8. Bîrlici (Dm; Ștef; Sd XIX). 9. Bîrlișca (Dm). 10. + -otă: Bîrlotești. 11. Bîrlăilă (Dm). 12. Bîrlălești s. (Ștef).

Intrare: Bârlă
Bârlă nume propriu
nume propriu (I3)
  • Bârlă