O definiție pentru Andronic


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

ANDRONIC ’Aνδρόνιϰος, „victorios” < ἀνήρ +νιϰή, I. 1. Andronic,escul (Bc; CL); -a f.; hațeg (Cand 103). 2. Cu epenteza lui i: Androinic (Dm; 17 A I 139); cu apoc.: Androină, 1632 (Sur II). 3. Cu sine.: Adrunic popa (SdXI276); cu afer. Dronic b (Cat. mold II). II. Pierde finalul -ic, tratat ca sufix, spre a primi altul: 1. a) Andronie (Aș. Br. 111; Tis; 17 B I 202); Androni (Tec I); Androniu vist. (16 B VI 26); b) Andron (Ac Bz 37; Ard I); -e, 1613 (Giur 271); -e mold. act.; -ii, mold. (BCI IV 190); -ile (Cand 103); -oiu (ib) 2. Andronache (17 B III 586), suf. -ache apare sporadic în sec. 17; Andrunache, mold. (Tec. I); Adronie (P2). 3. cu afer.; Dron (< Andron) pr., București; Drona b., mold.; Brone, Pitic (Sur IV); Dronea (Sd XI 76). 4. + -ca, -ciu: Dronea (Sur; Dronciu (Băl III). 5. + -ța, -țu: Dronța(16 A IV 197; 17 A II 214; V 291, 302); Dronță b. (Sur VII); Dronțu (Sur XXIV). 6. Cu apoc.: Andru (Moț); Andruț (Mar). 7. Cu afer.: Druțu, Nemiș (Sd VII 89); -l (Sur II); Druțe, Ion (Sur IV); -a, mold. (Hasdeu, Cuvente den betrani p. 28). III. Din ucr. Aидрушко: Andrușco (Ștef; Băl II; 16 A III 9); Drușcă, Lupul (17 B III 155); Drușca, St. munt. (17 B IV 23), sau din A n d r e i.

Intrare: Andronic
Andronic
nume propriu (I3)