12 definiții pentru învățat (adj.)

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNVĂȚÁT2, -Ă, învățați, -te, adj. 1. Care știe multă carte; instruit, cult2, erudit, doct; p. ext. priceput. ♦ (Substantivat) Savant. 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Care este studiat și reținut în memorie. 3. Deprins, obișnuit cu ceva. 4. (Despre animale) Care este dresat, domesticit, îmblânzit. – V. învăța.

ÎNVĂȚÁT2, -Ă, învățați, -te, adj. 1. Care știe multă carte; instruit, cult2, erudit, doct; p. ext. priceput. ♦ (Substantivat) Savant. 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Care este studiat și reținut în memorie. 3. Deprins, obișnuit cu ceva. 4. (Despre animale) Care este dresat, domesticit, îmblânzit. – V. învăța.

învățat2, ~ă [At: CORESI, EV. 14/1 / Pl: ~ați, ~e / E: învăța] 1 a Obișnuit cu ceva. 2 a Căruia i s-au transmis (sistematic) cunoștințe într-un anumit domeniu. 3 a Care a fost inițiat într-o meserie, artă, știință etc. 4 a (D. un animal) Dresat. 5 a Sfătuit. 6 a Care a ajuns prin muncă sistematică să cunoască o meserie, știință, limbă străină etc. 7 a (D. texte, cunoștințe, deprinderi) Care este studiat și reținut în memorie. 8 a Care a deprins o învățătură din ceva. 9 a Care a dobândit experiență. 10 a Care a fost făcut să se cumințească. 11 a (Înv) Făcut să înțeleagă preceptele unei religii, credințe etc. 12 a (Înv) Convertit la creștinism. 13 a Inițiat în religia creștină. 14 a Propovăduit. 15 a (D. textele religioase) Explicat. 16 a Determinat să facă ceva. 17 a Care știe multă carte Si: doct, instruit, erudit, savant. 18 sm Savant.

ÎNVĂȚÁT, -Ă, învățați, -te, adj. 1. Care știe multă carte; care posedă cunoștințe profunde; instruit, erudit, savant, doct, cultivat, cult; p. ext. priceput. A auzit că oamenii învățați sînt fericiți și voiește ca fiul său să ajungă un om învățat. DEMETRESCU, O. 102. Omul învățat înțelept va fi. CREANGĂ, A. 12. Era un om foarte învățat și cunoscut pe vremea lui. NEGRUZZI, S. I 245. ♦ (Substantivat) Savant. Ocupînd un loc de frunte printre marii învățați ai poporului romîn, Dimitrie Cantemir a fost totodată un patriot înflăcărat, un luptător activ pentru cauza eliberării țării sale de sub jugul, otoman. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2802. Sosind la Paris, întîia... îngrijire fu a face cunoștința învățaților din astă capitală. NEGRUZZI, S. II 152. 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Studiat și reținut în memorie. Un rol învățat. 3. Deprins, dedat, obișnuit (cu ceva). Nu-s cu dorul învățată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 109. 4. (Despre animale) Care poate fi utilizat la anumite treburi; dresat, domesticit, îmblînzit. S-a dus... să auză cum o fi cîntînd un măgar învățat. CARAGIALE, O. I 375. Are oi mai multe, Mîndre și cornute, Și cai învățați Și cîni mai bărbați. ALECSANDRI, P. P. 1.

ÎNVĂȚÁT ~tă (~ți, ~te) și substantival 1) v. A ÎNVĂȚA și A SE ÎNVĂȚA. 2) Care este specializat în cercetări științifice având cunoștințe vaste într-un anumit domeniu; savant. /v. a învăța

învățat a. 1. deprins (mai ales rău); 2. instruit: un copil învățat; 3. erudit: om învățat. ║ m. om învățat.

învățát, -ă adj. Instruit: elevĭ bine învățațĭ. Dresat: cîne învățat. Deprins: așa e el învățat: să bea cafea după prînz. Savant, erudit. Subst. Un învățat, un erudit.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

*învățat1 s. m., pl. învățați

învățát adj. m., pl. învățáți; f. sg. învățátă, pl. învățáte

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNVĂȚÁT adj., s. 1. adj. citit, erudit, savant, (livr.) doct, (livr. rar) sapient, (pop.) știut, (înv. și reg.) pricopsit, știutor, (fig.) luminat. (Un om ~.) 2. s. cărturar, erudit, savant, (înv.) diac, (grecism înv.) sofologiotatos. (Un celebru ~.) 3. adj. v. cult. 4. adj. v. memorizat. 5. adj. dresat. (Animal ~.)

ÎNVĂȚAT adj., s. 1. adj. citit, erudit, savant, (livr.) doct, (livr. rar) sapient, (pop.) știut, (înv. și reg.) pricopsit, știutor. (Un om ~.) 2. s. cărturar, erudit, savant, (înv.) diac, (grecism înv.) sofologiotatos. (Un celebru ~.) 3. adj. citit, cult, cultivat, educat, instruit, (rar) școlit, (înv.) pedepsit, politicit, spudaxit, sufletesc. (Un tînăr ~.) 4. adj. memorat, memorizat. (Poezie ~.) 5. adj. dresat. (Animal ~.)

Învățat ≠ incult, neinstruit, neînvățat, prost

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

HOMO DOCTUS IN SE SEMPER DIVITIAS HABET (lat.) omul învățat are totdeauna bogățiile în mintea sa – Fedru, „Fabulae”, 2, 7, 14.

Intrare: învățat (adj.)
învățat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • învățat
  • ‑nvățat
  • învățatul
  • învățatu‑
  • ‑nvățatul
  • ‑nvățatu‑
  • învăța
  • ‑nvăța
  • învățata
  • ‑nvățata
plural
  • învățați
  • ‑nvățați
  • învățații
  • ‑nvățații
  • învățate
  • ‑nvățate
  • învățatele
  • ‑nvățatele
genitiv-dativ singular
  • învățat
  • ‑nvățat
  • învățatului
  • ‑nvățatului
  • învățate
  • ‑nvățate
  • învățatei
  • ‑nvățatei
plural
  • învățați
  • ‑nvățați
  • învățaților
  • ‑nvățaților
  • învățate
  • ‑nvățate
  • învățatelor
  • ‑nvățatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

învățat, învățaadjectiv

    • format_quote A auzit că oamenii învățați sînt fericiți și voiește ca fiul său să ajungă un om învățat. DEMETRESCU, O. 102. DLRLC
    • format_quote Omul învățat înțelept va fi. CREANGĂ, A. 12. DLRLC
    • format_quote Era un om foarte învățat și cunoscut pe vremea lui. NEGRUZZI, S. I 245. DLRLC
    • 1.1. prin extensiune Priceput. DEX '09 DLRLC
      sinonime: priceput
    • 1.2. (și) substantivat Care este specializat în cercetări științifice având cunoștințe vaste într-un anumit domeniu. DEX '09 DLRLC NODEX
      sinonime: savant
      • format_quote Ocupînd un loc de frunte printre marii învățați ai poporului romîn, Dimitrie Cantemir a fost totodată un patriot înflăcărat, un luptător activ pentru cauza eliberării țării sale de sub jugul, otoman. SCÎNTEIA, 1953, nr. 2802. DLRLC
      • format_quote Sosind la Paris, întîia... îngrijire fu a face cunoștința învățaților din astă capitală. NEGRUZZI, S. II 152. DLRLC
  • 2. (Despre texte, cunoștințe, deprinderi) Care este studiat și reținut în memorie. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Un rol învățat. DLRLC
  • 3. Deprins, obișnuit cu ceva. DEX '09 DLRLC
    • format_quote Nu-s cu dorul învățată. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 109. DLRLC
  • 4. (Despre animale) Care este dresat, domesticit, îmblânzit. DEX '09 DLRLC
    • format_quote S-a dus... să auză cum o fi cîntînd un măgar învățat. CARAGIALE, O. I 375. DLRLC
    • format_quote Are oi mai multe, Mîndre și cornute, Și cai învățați Și cîni mai bărbați. ALECSANDRI, P. P. 1. DLRLC
etimologie:
  • vezi învăța DEX '09 NODEX

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.