7 definiții pentru înnebunitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
ÎNNEBUNITÓR, -OÁRE, înnebunitori, -oare, adj. Care te face să înnebunești; exasperant. – Înnebuni + suf. -tor.
ÎNNEBUNITÓR, -OÁRE, înnebunitori, -oare, adj. Care te face să înnebunești; exasperant. – Înnebuni + suf. -tor.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de valeriu
- acțiuni
înnebunitor, ~oare a [At: DA ms / Pl: ~i, ~oare / E: înnebuni + -tor] 1 Care face pe cineva să-și piardă stăpânirea de sine. 2 Care face pe cineva să se îmbolnăvească de demență. 3 Care face pe cineva să se îndrăgostească foarte tare.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ÎNNEBUNITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care înnebunește; în stare să scoată din minți. /a înnebuni + suf. ~tor
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
înnebunitor adj. m., pl. înnebunitori; f. sg. și pl. înnebunitoare
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
înnebunitór adj. m., pl. înnebunitóri; f. sg. și pl. înnebunitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).
ÎNNEBUNITÓR adj. v. exasperant.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ÎNNEBUNITOR adj. exasperant. (Un zgomot ~.)
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A66) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
înnebunitor, înnebunitoareadjectiv
- 1. Care te face să înnebunești. DEX '09 DEX '98sinonime: exasperant
etimologie:
- Înnebuni + sufix -tor. DEX '98 DEX '09
Lista completă de definiții se află pe fila definiții.