16 definiții pentru înmormântat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

înmormântat, ~ă a [At: EMINESCU, N. 24 / Pl: ~ați, ~e / E: înmormânta] 1 (D. morți) Pus în mormânt. 2 (Fig) Uitat.

ÎNMORMÂNTÁ, înmormântez, vb. I. 1. Tranz. A așeza un mort în mormânt; a îngropa, a înhuma, a astruca, a mormânta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) îngropa (II 2). ♦ Tranz. A da ceva uitării. – În + mormânt.

ÎNMORMÂNTÁ, înmormântez, vb. I. 1. Tranz. A așeza un mort în mormânt; a îngropa, a înhuma, a astruca, a mormânta. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) îngropa (II 2). ♦ Tranz. A da ceva uitării. – În + mormânt.

înmormânta [At: CREANGĂ, A. 61 / Pzi: ~tez, (înv) înmormânt / E: în- + mormânt] 1 vt A pune un mort în mormânt. 2-3 vtr (Șfg) A (se) îngropa. 4 vt (Fig) A da ceva uitării.

ÎNMORMÎNTÁ, înmormîntez, vb. I. Tranz. 1. (Cu privire la morți) A pune, a așeza (cu ceremonie) în mormînt; a îngropa. Vrem ca Gălăciuc să fie înmormîntat de noi. SAHIA, N. 40. Trupul lui îl ridicară soția sa și copiii, și-l duseră de-l înmormîntară la mănăstirea lor, la Mărgineni. BĂLCESCU, O. I 102. ◊ Fig. M-au înmormîntat în năsip și m-au prohodit cum știau ei. CREANGĂ, A. 61. 2. Fig. A acoperi bine, a ascunde vederilor, acoperind bine, de toate părțile. Pe-o piatră-n drum, sub un zăplaz S-a pus înmormîntînd în palme-i Slăbitul său obraz. COȘBUC, P. I 102. ◊ Refl. Cu capul pe desagi, mă înmormîntai... în căpița de fîn. HOGAȘ, M. N. 70. – Variantă: mormîntá (MACEDONSKI, O. I 31) vb. I.

ÎNMORMÎNTÁT, -Ă, înmormîntați, -te, adj. (Despre morți) Îngropat, înhumat. (Fig.) Își perinda printr-o lumină de vis multe clipe ale trecutului înmormîntat. SADOVEANU, M. 181.

A ÎNMORMÂNTÁ ~éz tranz. 1) A pune în mormânt (respectând anumite ritualuri); a îngropa; a înhuma. 2) rar A astupa din toate părțile, ascunzând privirii. 3) fig. A lăsa să fie uitat; a da uitării. /în + mormânt

înmormântà v. a pune în mormânt un cadavru uman.

înmormîntéz, a v. tr. (d. mormînt). Pun în mormînt, îngrop cu oarecare ceremonie un mort. Fig. Daŭ uĭtăriĭ: a înmormînta un proĭect. – Și îmorm-. În Serbia morm-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înmormânta (a ~) vb., ind. prez. 3 înmormântea

înmormântá vb., ind. prez. 1 sg. înmormântéz, 3 sg. și pl. înmormânteáză

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNMORMÂNTÁ vb. a îngropa, a înhuma, (înv. și reg.) a astruca.

ÎNMORMÎNTA vb. a îngropa, a înhuma, (înv. și reg.) a astruca.

A înmormânta ≠ a deshuma, a dezgropa, a dezmormânta, a exhuma

Intrare: înmormântat
înmormântat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înmormântat
  • ‑nmormântat
  • înmormântatul
  • înmormântatu‑
  • ‑nmormântatul
  • ‑nmormântatu‑
  • înmormânta
  • ‑nmormânta
  • înmormântata
  • ‑nmormântata
plural
  • înmormântați
  • ‑nmormântați
  • înmormântații
  • ‑nmormântații
  • înmormântate
  • ‑nmormântate
  • înmormântatele
  • ‑nmormântatele
genitiv-dativ singular
  • înmormântat
  • ‑nmormântat
  • înmormântatului
  • ‑nmormântatului
  • înmormântate
  • ‑nmormântate
  • înmormântatei
  • ‑nmormântatei
plural
  • înmormântați
  • ‑nmormântați
  • înmormântaților
  • ‑nmormântaților
  • înmormântate
  • ‑nmormântate
  • înmormântatelor
  • ‑nmormântatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înmormânta, înmormântezverb

  • 1. tranzitiv A așeza un mort în mormânt. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Vrem ca Gălăciuc să fie înmormîntat de noi. SAHIA, N. 40. DLRLC
    • format_quote Trupul lui îl ridicară soția sa și copiii, și-l duseră de-l înmormîntară la mănăstirea lor, la Mărgineni. BĂLCESCU, O. I 102. DLRLC
    • format_quote figurat M-au înmormîntat în năsip și m-au prohodit cum știau ei. CREANGĂ, A. 61. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A acoperi bine, a ascunde vederilor, acoperind bine, de toate părțile; a (se) îngropa (3.). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îngropa
    • format_quote Pe-o piatră-n drum, sub un zăplaz S-a pus înmormîntînd în palme-i Slăbitul său obraz. COȘBUC, P. I 102. DLRLC
    • format_quote Cu capul pe desagi, mă înmormîntai... în căpița de fîn. HOGAȘ, M. N. 70. DLRLC
    • 2.1. tranzitiv A da ceva uitării. DEX '09 DEX '98
etimologie:
  • În + mormânt DEX '09 DEX '98

înmormântat, înmormântaadjectiv

  • 1. Despre morți: îngropat, înhumat. DLRLC
    • format_quote figurat Își perinda printr-o lumină de vis multe clipe ale trecutului înmormîntat. SADOVEANU, M. 181. DLRLC

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.