27 de definiții pentru îngrijire

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGRIJÍRE, îngrijiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngriji și rezultatul ei. I. 1. Grijă purtată unei ființe, unui lucru; solicitudine. ◊ Personal de îngrijire = personal care se ocupă de curățenia dintr-o instituție. ◊ Expr. A da primele îngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. Băgare de seamă, atenție. II. (Înv.) Îngrijorare, teamă. – V. îngriji.

ÎNGRIJÍRE, îngrijiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngriji și rezultatul ei. I. 1. Grijă purtată unei ființe, unui lucru; solicitudine. ◊ Personal de îngrijire = personal care se ocupă de curățenia dintr-o instituție. ◊ Expr. A da primele îngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. 2. Băgare de seamă, atenție. II. (Înv.) Îngrijorare, teamă. – V. îngriji.

îngrijire sf [At: BELDIMAN, ap. GCR II, 242/21 / Pl: ~ri / E: îngriji] 1 Grijă purtată unei ființe sau unui lucru Si: îngrijit1 (1), solicitudine, (înv) îngrijăluire. 2 (Înv) Îngrijorare. 3 Precauție. 4 Menajare. 5 Supraveghere a stării de sănătate a unei persoane Si: îngrijit1 (5). 6 Urmare a unui tratament medical Si: îngrijit1 (6). 7 Atenție față de aspectul exterior Si: îngrijit1 (7). 8 (Îs) Personal de ~ Personal care se ocupă cu curățenia într-o instituție. 9 (Îas) Personalul medical dintr-un spital. 10 (Îe) A da primele ~rări A da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc.

ÎNGRIJÍRE, îngrijiri, s. f. Acțiunea de a (se) îngriji și rezultatul ei. I. 1. Purtare de grijă; solicitudine. Pe Iorgu îl luase subt îngrijirea ei de la vîrsta de nouă ani. VLAHUȚĂ, O. A. 141. Harap-Alb rămîne bucuros, mulțămind Sfintei Dumineci pentru buna găzduire și îngrijirea ce are de el. CREANGĂ, P. 214. ◊ Personal de îngrijire = totalitatea persoanelor care se ocupă cu menținerea curățeniei într-o instituție. ◊ Expr. A da primele îngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat. 2. Băgare de seamă, precauție; grijă. Curăți părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire. CREANGĂ, P. 287. În Siria, ochii femeilor sînt partea ce ele ascund mai cu îngrijire. BOLINTINEANU, O. 290. II. (Rar, învechit) Îngrijorare, teamă. Mă cuprinde cîteodată o-ntristare și-o-ngrijire. MACEDONSKI, O. I 231. Tot orașul era adunat... așteptînd cu îngrijire sfîrșitul. NEGRUZZI, S. I 231.

îngrijire f. 1. acțiunea de a (se) îngriji; 2. precauțiune: trebue luat lucrul cu îngrijire; 3. solicitudine: Doamna în prevăzătoarea-i îngrijire OD.

îngrijíre f. Acțiunea de a te îngriji. Precauțiune, grijă: a umbla cu îngrijire. Solicitudine. Anxietate, îngrijorare.

ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. și refl. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. ♦ Tranz. A păstra ceva în bună stare. ♦ Tranz. A avea grijă de sănătatea cuiva. ♦ Refl. A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. II. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) îngrijora, a(-și) face griji. – În + grijă.

ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz., intranz. și refl. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. ♦ Tranz. A păstra ceva în bună stare. ♦ Tranz. A avea grijă de sănătatea cuiva. ♦ Refl. A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. 2. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. II. Refl. și tranz. (Înv.) A (se) îngrijora, a(-și) face griji. – În + grijă.

îngriji [At: BIBLIA (1688) 201/1 / Pzi: ~jesc / E: în- + grijă] 1 vtir A avea grijă de cineva sau de ceva Si: (înv) a (se) îngrijălui (1-2). 2 vt A păstra ceva în bună stare. 3 vt A avea grijă de sănătatea cuiva. 4 vr A se preocupa de sănătatea personală. 5 vr A urma un tratament medical. 6 vr (Udp „de”) A-și procura ceva din vreme. 7-8 vtr (Înv) A (se) îngrijora. 9-11 vtir A purta de grijă cuiva. 12 vr (Rel) A se cumineca. 13 vr A se menaja. 14 vr A avea o ținută îngrijită. 15 vt A îngrijora pe cineva. 16-19 vtir A-și concentra atenția asupra unui lucru. 20 vr (Înv) A fi prudent.

ÎNGRIJÍ, îngrijesc, vb. IV. I. 1. Tranz. A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. Iar pe mine să mă îngrijești cu... mîna ta. ISPIRESCU, L. 3. Îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vreodată. CREANGĂ, P. 287. Fecior mă-sa că-și avea... Și cu drag mi-l îngrijea. TEODORESCU, P. P. 205. ◊ Intranz. I s-a întîmplat lui Gheorghe Dima să nu-și vadă casa cu săptămînile și cu anii, iar Nastasia a rămas să îngrijească singură de toate. GALAN, Z. R. 46. Sta mai mult în casă și-și îngrijea de cei patru copii. VLAHUȚĂ, O. A. III 44. Fata împăratului îngriji de cal tocmai precum îi zise el. ISPIRESCU, L. 16. ◊ Refl. Mă mieram eu să nu se îngrijească biata babă de mine. CREANGĂ, P. 133. ♦ A ține, a păstra ceva curat, în bună stare. Își îngrijește cărțile.Refl. A-și vedea de sănătate, a urma o cură, un tratament. Ești bolnav, îngrijește-te! 2. Refl. A se preocupa, a căuta, a vedea de ceva. Mă îngrijesc de cel mai neînsemnat amănunt al îmbrăcăminții mele. SAHIA, N. 20. Vezi cum mă îngrijesc de soarta ta?... De aceea și tu trebuie să faci ce te-oi sfătui eu. ALECSANDRI, T. I 37. Tu, de cînd ești, nu te-ai îngrijit de toaletă. NEGRUZZI, S. I 64. ◊ Tranz. (Neobișnuit) Miron [Costin] și alți hronicari au scris mai toți după tradiții, fără a îngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202. 3. Refl. (Urmat de determinări introduse prin prep. «de») A-și procura (ceva) din vreme, a lua măsuri din timp pentru..., a face pregătirile necesare. Îngrijește-te de bani și pentru revistă, cum și pune-te pe lucru acolo. GHICA, A. 450. De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te-ngrijești. ◊ (Învechit, urmat de un infinitiv) Toderică se îngrijise... a mai avea un joc de cărți. NEGRUZZI, S. I 85. ◊ Tranz. (Neobișnuit) Rogu-te, îngrijește-mă de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE, O. VII 156. II. Refl. A fi îngrijorat, a se îngrijora, a se teme de soarta cuiva; a-și face griji, gînduri. Dragul mamei, drag! Nu-ți pune viața în primejdie!...Nu te îngriji, mămucă, de feli, că... ai să vezi cine sînt eu. CREANGĂ, P. 80. Despre apă bună nu vă îngrijiți; acuși avem să dăm peste o fîntînă. id. ib. 204. Eu unul mă îngrijesc foarte mult... Nu pentru mine, ci pentru obștie. ALECSANDRI, T. I 64. ♦ Tranz. (Rar, învechit) A îngrijora (pe cineva), a face (cuiva) griji. [Dacii] îngrijise tare pe împărații Romei. ODOBESCU, S. II 279.

A ÎNGRIJÍ ~ésc 1. tranz. 1) (ființe, lucruri) A avea în grijă; a înconjura cu grijă; a căuta. ~ un copil. 2) A păstra în stare bună și în curățenie. ~ biblioteca. 2. intranz. A avea grijă; a căuta. ~ de toate. [Sil. în-gri-] /în + grijă

A SE ÎNGRIJÍ mă ~ésc intranz. 1) A avea grijă (personală) deosebită; a se interesa îndeaproape. ~ de sănătate. 2) A lua (din timp) măsurile cuvenite. 3) înv. v. A SE ÎNGRIJORA. /în + grijă

îngrijì v. 1. a avea, a purta grijă: a îngriji de copii; 2. a fi neliniștit, a se teme: nu se îngrijește de nimic.

îngrijésc v. tr. (d. grijă). Am grijă (solicitudine) de, port grijă de: a îngriji casa, copiiĭ, bolnaviĭ. V. intr. Am grijă (solicitudine) de, văd de: a îngriji de casă, de copiĭ, de bolnavĭ. V. refl. Îmĭ daŭ atențiune, am solicitudine de mine. Îs neliniștit, îs alarmat, îngrijat: mă îngrijesc de soarta luĭ. (Fals: soarta luĭ mă îngrijește).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngrijire s. f., g.-d. art. îngrijirii; pl. îngrijiri

îngrijire s. f., g.-d. art. îngrijirii; pl. îngrijiri

îngrijíre s. f., g.-d. art. îngrijírii; pl. îngrijíri

îngriji (a ~) (a avea grijă) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrijesc, imperf. 3 sg. îngrijea; conj. prez. 3 să îngrijească; ger. îngrijind

îngrijí (a avea grijă) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrijésc, imperf. 3 sg. îngrijeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrijeáscă; ger. îngrijínd

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGRIJÍRE s. 1. v. migală. 2. (MED.) tratament, (rar) tratare. (Se află în ~ unui medic.)

ÎNGRIJÍRE s. v. frământare, grijă, îngrijorare, neliniște, temere.

îngrijire s. v. FRĂMÎNTARE. GRIJĂ. ÎNGRIJORARE. NELINIȘTE. TEMERE.

ÎNGRIJIRE s. tratament, (rar) tratare. (Se află în ~ unui medic.)

ÎNGRIJÍ vb. v. alarma, frământa, intriga, îngrijora, neliniști, speria, tulbura.

ÎNGRIJÍ vb. 1. a căuta, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) câștiga. (A se ~ de toate ale casei.) 2. a vedea, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 3. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 4. v. trata.

ÎNGRIJI vb. 1. a căuta, a vedea, (înv. și reg.) a (se) griji, (Transilv.) a (se) cîștiga. (A ~ de toate ale casei.) 2. a vedea, (înv. și reg.) a socoti. (~ de orătănii.) 3. a se interesa, a se ocupa, a se preocupa, a vedea. (~-te tu de asta.) 4. (MED.) a (se) căuta, a (se) trata, (pop. și fam.) a (se) doftori, a (se) doftorici, (înv.) a (se) cura, a (se) curarisi. (S-a ~ de astm.)

îngriji vb. v. ALARMA. FRĂMÎNTA. INTRIGA. ÎNGRIJORA. NELINIȘTI. SPERIA. TULBURA.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a servi la îngrijire expr. (intl.) 1. a lovi pe cineva la cap. 2. a-i fura cuiva portofelul.

Intrare: îngrijire
îngrijire substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngrijire
  • ‑ngrijire
  • îngrijirea
  • ‑ngrijirea
plural
  • îngrijiri
  • ‑ngrijiri
  • îngrijirile
  • ‑ngrijirile
genitiv-dativ singular
  • îngrijiri
  • ‑ngrijiri
  • îngrijirii
  • ‑ngrijirii
plural
  • îngrijiri
  • ‑ngrijiri
  • îngrijirilor
  • ‑ngrijirilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngriji, îngrijescverb

  • 1. tranzitiv intranzitiv reflexiv A avea grijă de cineva sau de ceva, a purta de grijă cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Iar pe mine să mă îngrijești cu... mîna ta. ISPIRESCU, L. 3. DLRLC
    • format_quote Îngrijește-mă, că ți-oi prinde și eu bine vreodată. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
    • format_quote Fecior mă-sa că-și avea... Și cu drag mi-l îngrijea. TEODORESCU, P. P. 205. DLRLC
    • format_quote I s-a întîmplat lui Gheorghe Dima să nu-și vadă casa cu săptămînile și cu anii, iar Nastasia a rămas să îngrijească singură de toate. GALAN, Z. R. 46. DLRLC
    • format_quote Sta mai mult în casă și-și îngrijea de cei patru copii. VLAHUȚĂ, O. A. III 44. DLRLC
    • format_quote Fata împăratului îngriji de cal tocmai precum îi zise el. ISPIRESCU, L. 16. DLRLC
    • format_quote Mă mieram eu să nu se îngrijească biata babă de mine. CREANGĂ, P. 133. DLRLC
    • 1.1. tranzitiv A păstra ceva în bună stare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Își îngrijește cărțile. DLRLC
    • 1.2. tranzitiv A avea grijă de sănătatea cuiva. DEX '09 DEX '98
    • 1.3. reflexiv A-și căuta de sănătate; a urma un tratament medical. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Ești bolnav, îngrijește-te! DLRLC
  • 2. reflexiv A se preocupa, a căuta, a vedea de ceva. DLRLC
    • format_quote Mă îngrijesc de cel mai neînsemnat amănunt al îmbrăcăminții mele. SAHIA, N. 20. DLRLC
    • format_quote Vezi cum mă îngrijesc de soarta ta?... De aceea și tu trebuie să faci ce te-oi sfătui eu. ALECSANDRI, T. I 37. DLRLC
    • format_quote Tu, de cînd ești, nu te-ai îngrijit de toaletă. NEGRUZZI, S. I 64. DLRLC
    • format_quote tranzitiv neobișnuit Miron [Costin] și alți hronicari au scris mai toți după tradiții, fără a îngriji datele. NEGRUZZI, S. I 202. DLRLC
  • 3. reflexiv (Urmat de determinări introduse prin prepoziție „de”) A-și procura ceva (din vreme), a face pregătirile necesare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îngrijește-te de bani și pentru revistă, cum și pune-te pe lucru acolo. GHICA, A. 450. DLRLC
    • format_quote De cu vară, pentru iarnă, de cojoc să te-ngrijești. DLRLC
    • format_quote învechit (Urmat de un infinitiv) Toderică se îngrijise... a mai avea un joc de cărți. NEGRUZZI, S. I 85. DLRLC
    • format_quote tranzitiv neobișnuit Rogu-te, îngrijește-mă de un bilet pentru 11 ianuarie. CARAGIALE, O. VII 156. DLRLC
  • 4. reflexiv tranzitiv învechit A (se) îngrijora, a(-și) face griji. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îngrijora
    • format_quote Dragul mamei, drag! Nu-ți pune viața în primejdie!... – Nu te îngriji, mămucă, de feli, că... ai să vezi cine sînt eu. CREANGĂ, P. 80. DLRLC
    • format_quote Despre apă bună nu vă îngrijiți; acuși avem să dăm peste o fîntînă. CREANGĂ, P. 204. DLRLC
    • format_quote Eu unul mă îngrijesc foarte mult... Nu pentru mine, ci pentru obștie. ALECSANDRI, T. I 64. DLRLC
    • format_quote [Dacii] îngrijise tare pe împărații Romei. ODOBESCU, S. II 279. DLRLC
etimologie:
  • În + grijă DEX '09 DEX '98

îngrijire, îngrijirisubstantiv feminin

  • 1. Acțiunea de a (se) îngriji și rezultatul ei. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: neîngrijire
    • 1.1. Grijă purtată unei ființe, unui lucru; solicitudine. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pe Iorgu îl luase subt îngrijirea ei de la vîrsta de nouă ani. VLAHUȚĂ, O. A. 141. DLRLC
      • format_quote Harap-Alb rămîne bucuros, mulțămind Sfintei Dumineci pentru buna găzduire și îngrijirea ce are de el. CREANGĂ, P. 214. DLRLC
        • 1. Personal de îngrijire = personal care se ocupă de curățenia dintr-o instituție. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • chat_bubble A da primele îngrijiri = a da primul ajutor unui accidentat, unui bolnav etc. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.2. Băgare de seamă. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Curăți părul de uscături și de omizi cu mare îngrijire. CREANGĂ, P. 287. DLRLC
      • format_quote În Siria, ochii femeilor sînt partea ce ele ascund mai cu îngrijire. BOLINTINEANU, O. 290. DLRLC
  • 2. învechit Teamă, îngrijorare. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Mă cuprinde cîteodată o-ntristare și-o-ngrijire. MACEDONSKI, O. I 231. DLRLC
    • format_quote Tot orașul era adunat... așteptînd cu îngrijire sfîrșitul. NEGRUZZI, S. I 231. DLRLC
etimologie:
  • vezi îngriji DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.