19 definiții pentru îngrămădit

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGRĂMĂDÍT, -Ă, îngrămădiți, -te, adj. 1. Care este adunat laolaltă în număr prea mare; înghesuit, îndesat, învălmășit. 2. (Fam.; despre oameni) Prost (1); nepriceput. – V. îngrămădi.

ÎNGRĂMĂDÍT, -Ă, îngrămădiți, -te, adj. 1. Care este adunat laolaltă în număr prea mare; înghesuit, îndesat, învălmășit. 2. (Fam.; despre oameni) Prost (1); nepriceput. – V. îngrămădi.

îngrămădit, ~ă a [At: DA / Pl: ~iți, ~e / E: îngrămădi] 1 Adunat laolaltă în număr foarte mare. 2 Înghesuit2 (2). 3 (Fam; d. oameni) Prost. 4 Nepriceput. 5 Așezat în formă de grămadă. 6 (Fig) Copleșit de probleme.

ÎNGRĂMĂDÍ, îngrămădesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. ♦ A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. – În + grămădi.

ÎNGRĂMĂDÍ, îngrămădesc, vb. IV. Tranz. și refl. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. ♦ A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. – În + grămădi.

îngrămădi vtr [At: DA / Pzi: ~desc / E: în- + grămădi] 1-2 A (se) strânge la un loc în număr mare. 3-4 A (se) înghesui (2-3).

ÎNGRĂMĂDÍ, îngrămădesc, vb. IV. Tranz. 1. A strînge la un loc, a face grămadă; a aduna. I se spusese «tovarășe»... și cuvîntul cald, bun, îi năboise tot sîngele, i-l îngrămădise în inimă. CAMILAR, TEM. 122. Vîntul îngrămădea nori fumurii pe culmile rotunde. C. PETRESCU, S. 11. Blocuri de piatră, nisip, varniți, material pentru schele, stau toate îngrămădite împrejur. SP. POPESCU, M. G. 59. ◊ Refl. În această regiune, în care munții au încetat, cătunele se îngrămădesc și mai mult pe malul Oltului. BOGZA, C. O. 361. (Fig.) Pe zi ce merge se îngrămădesc dureri pe capul ei. IONESCU-RION, C. 72. 2. A înghesui, a îmbulzi. (Refl.) Printr-o mișcare instinctivă toți se îngrămădesc la provă. BART, S. M. 37. – Variantă: grămădí (SADOVEANU, O. VII 10, EMINESCU, O. I 54) vb. IV.

A SE ÎNGRĂMĂDÍ mă ~ésc intranz. A se aduna într-un loc în număr mare; a se strânge grămadă; a se aglomera; a se îmbulzi. /în + grămadă

A ÎNGRĂMĂDÍ ~ésc tranz. A face să se îngrămădească; a masa; a reuni. /în + grămadă

îngrămădì v. a se strânge grămadă.

grămădésc și îngr- v. tr. (vsl. gramaditi). Fac grămadă. Îndes, acumulez. Împing, strîng din toate părțile: a grămădi dușmaniĭ în cît să nu se maĭ poată mișca. V. refl. Mă acumulez. Mă îndes, năpădesc: găinele se grămădeaŭ la mîncare. V. agrămădesc și agestesc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îngrămădi (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrămădesc, imperf. 3 sg. îngrămădea; conj. prez. 3 să îngrămădească

îngrămădí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. îngrămădésc, imperf. 3 sg. îngrămădeá; conj. prez. 3 sg. și pl. îngrămădeáscă

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGRĂMĂDÍT adj. 1. ghemuit, îndesat, înghesuit. (Stăteau ~ ca vai de lume.) 2. burdușit, îndesat, înghesuit, ticsit, (rar) tescuit, (reg.) bucșit. (Obiecte ~ într-un geamantan.)

ÎNGRĂMĂDIT adj. 1. ghemuit, îndesat, înghesuit. (Stăteau ~ ca vai de lume.) 2. burdușit, îndesat, înghesuit, ticsit, (rar) tescuit, (reg.) bucșit. (Un geamantan ~.)

ÎNGRĂMĂDÍ vb. 1. v. îmbulzi. 2. a se băga, a se îmbulzi, a se îndesa, a se înghesui, a se vârî. (Nu vă mai ~ așa în mine!) 3. a burduși, a ghemui, a îndesa, a înghesui, a ticsi, (rar) a tescui, (înv. și pop.) a strâmtora, (reg.) a bucși, (prin Transilv. și Mold.) a bâcsi, (prin Mold.) a bosoli, (Mold. și Transilv.) a desăgi, (Mold.) a găvozdi, (fig.) a căptuși. (A ~ în valiză toate cele necesare.) 4. (fig.) a se bolovăni. (Norii se ~.)

ÎNGRĂMĂDI vb. 1. a se grămădi, a se îmbulzi, a se îndesa, a se înghesui, (pop.) a se buluci, (reg.) a se poroboti, a se tîrși, (prin Ban. și Olt.) a se nălogi, (rar fig.) a se mușuroi. (S-au ~ cu toții in jurul lui.) 2. a se băga, a se îmbulzi, a se îndesa, a se înghesui, a se vîrî. (Nu vă mai ~ așa în mine!) 3. a burduși, a ghemui, a îndesa, a înghesui, a ticsi, (rar) a tescui, (înv. și pop.) a strîmtora, (reg.) a bucși, (prin Transilv. și Mold.) a bîcsi, (prin Mold.) a bosoli, (Mold. și Transilv.) a desăgi, (Mold.) a găvozdi, (fig.) a căptuși. (A ~ în valiză toate cele necesare.) 4. (fig.) a se bolovăni. (Norii se ~.)

A (se) îngrămădi ≠ a (se) rășchira, a (se) răzleți, a (se) risipi

Intrare: îngrămădit
îngrămădit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îngrămădit
  • ‑ngrămădit
  • îngrămăditul
  • îngrămăditu‑
  • ‑ngrămăditul
  • ‑ngrămăditu‑
  • îngrămădi
  • ‑ngrămădi
  • îngrămădita
  • ‑ngrămădita
plural
  • îngrămădiți
  • ‑ngrămădiți
  • îngrămădiții
  • ‑ngrămădiții
  • îngrămădite
  • ‑ngrămădite
  • îngrămăditele
  • ‑ngrămăditele
genitiv-dativ singular
  • îngrămădit
  • ‑ngrămădit
  • îngrămăditului
  • ‑ngrămăditului
  • îngrămădite
  • ‑ngrămădite
  • îngrămăditei
  • ‑ngrămăditei
plural
  • îngrămădiți
  • ‑ngrămădiți
  • îngrămădiților
  • ‑ngrămădiților
  • îngrămădite
  • ‑ngrămădite
  • îngrămăditelor
  • ‑ngrămăditelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngrămădi, îngrămădescverb

  • 1. A (se) strânge la un loc în număr mare, a (se) aduna grămadă; a (se) grămădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I se spusese «tovarășe»... și cuvîntul cald, bun, îi năboise tot sîngele, i-l îngrămădise în inimă. CAMILAR, TEM. 122. DLRLC
    • format_quote Vîntul îngrămădea nori fumurii pe culmile rotunde. C. PETRESCU, S. 11. DLRLC
    • format_quote Blocuri de piatră, nisip, varniți, material pentru schele, stau toate îngrămădite împrejur. SP. POPESCU, M. G. 59. DLRLC
    • format_quote În această regiune, în care munții au încetat, cătunele se îngrămădesc și mai mult pe malul Oltului. BOGZA, C. O. 361. DLRLC
    • format_quote figurat Pe zi ce merge se îngrămădesc dureri pe capul ei. IONESCU-RION, C. 72. DLRLC
    • 1.1. A (se) înghesui, a (se) îmbulzi; a (se) grămădi. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Printr-o mișcare instinctivă toți se îngrămădesc la provă. BART, S. M. 37. DLRLC
etimologie:
  • În + grămădi DEX '09 DEX '98

îngrămădit, îngrămădiadjectiv

etimologie:
  • vezi îngrămădi DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.