32 de definiții pentru înghețat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNGHEȚÁT, -Ă, înghețați, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre lichide) Transformat în gheață; acoperit cu o pojghiță de gheață; (despre sol) întărit, învârtoșat din cauza înghețării. ♦ (Despre legume, fructe, carne etc.) Congelat. ♦ Înțepenit, amorțit de ger; degerat. 2. S. f. Cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare. 3. Adj. Fig. Înmărmurit, împietrit (de emoție). ♦ (Despre ochi) Cu privirea fixă, lipsită de expresie. – V. îngheța.

ÎNGHEȚÁT, -Ă, înghețați, -te, adj., s. f. 1. Adj. (Despre lichide) Transformat în gheață; acoperit cu o pojghiță de gheață; (despre sol) întărit, învârtoșat din cauza înghețării. ♦ (Despre legume, fructe, carne etc.) Congelat. ♦ Înțepenit, amorțit de ger; degerat. 2. S. f. Cremă de fructe, de ouă, de cacao etc., răcită până la solidificare. 3. Adj. Fig. Înmărmurit, împietrit (de emoție). ♦ (Despre ochi) Cu privirea fixă, lipsită de expresie. – V. îngheța.

înghețat, ~ă [At: MARCOVICI, D. 130 / S și: înghieț~ / Pl: ~ați, ~e, (pop) ăți / E: îngheța] 1 a (D. lichide) Transformat în gheață. 2-3 a (D. unele corpuri solide îmbibate cu apă sau cu alt lichid) (Întărit sau) acoperit cu o pojghiță de gheață. 4 a (D. plante) Degerat. 5 a (Îs) Zona ~ă Zonă polară unde gheața nu se topește niciodată. 6 a (D. ființe; îe) A fi ~ bocnă A fi cuprins puternic de frig. 7 a (D. lucruri; îae) A fi întărit prin transformarea în gheață a lichidului conținut. 8 a (Fig) Rece ca gheața. 9 a (D. ființe) Înțepenit de frig. 10 a (Fig) înmărmurit de emoție. 11 a (Fin; capital; îoc lichid) Blocat. 12 a (Fin; d. capital) Care nu mai poate fi pus în circulație. 13 a (D. salarii, prețuri) A cărui mărire este împiedicată pentru a preveni creșterea inflației. 14 a (D. legume, fructe, carne etc.) Congelat. 15-16 a (D. ochi) Cu privirea (fixă sau) lipsită de expresie. 17 sf Cremă de fructe, de cacao, de vanilie etc. răcită până la solidificare Si: (iuz) înghețătură (1). 18 sf (Reg) Piftie. corectat(ă)

ÎNGHEȚÁT, -Ă, înghețați, -te, adj. 1. (Despre lichide, mai ales despre apă) Transformat în gheață; acoperit cu o pojghiță de gheață; (despre unele corpuri solide) întărit, învîrtoșat (pentru că a înghețat apa pe care o conțin). Trecură cu chervanele Tisa înghețată și se îndreptau acum spre Huedin. V. ROM. noiembrie 1953, 9. Pe dealuri înghețate subt zăpadă, Am stat s-ascult De este vreo suflare pe pămînt. D. BOTEZ, P. O. 64. E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit. ALECSANDRI, P. A. 115. ◊ Fig. Îngropate, Zac, coperite de uitare, Atîtea visuri înghețate, De vreme și de nepăsare. VLAHUȚĂ, P. 29. ◊ Expr. A îngheța bocnă v. bocnă. 2. (Despre oameni sau animale) Înțepenit de frig, degerat. O găsi rece, înghețată, o socoti moartă. NEGRUZZI, S. I 26. 3. Fig. Înmărmurit, înlemnit, împietrit (din cauza unei emoții puternice). Înghețat de spaimă.Zîmbetul ușor sarcastic îi rămînea înghețat în colțul din stînga gurii. SADOVEANU, A. L. 24. ♦ (Despre ochi) Cu privirea fixă, încremenită. Istrate Zvorîșteanu l-a privit o clipă cu ochii lui înghețați. GALAN, Z. R. 156. Sar eunucii, vin, îl prind – Se-ntoarce-arabul răsărind Cu ochii înghețați. COȘBUC, P. I 114.

ÎNGHEȚÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNGHEȚA. 2) (despre ochi, privire) Care este fix, neexpresiv. /v. a îngheța

înghețat a. 1. acoperit de ghiață; 2. glacial.

înghețát, -ă adj. Întărit de ger: apă înghețată, pămînt înghețat. Foarte rece: a avea mînele înghețate. Fig. Lipsit de foc, de pasiune, de vĭață: inimă înghețată. Adv. Fără foc, fără inimă: a vorbi înghețat. V. dezghețat.

ÎNGHEȚÁ, înghéț, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheață. ◊ Expr. A-i îngheța cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului. 2. Intranz. și tranz. fact. A degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig. 3. Intranz. Fig. A încremeni, a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție). – Lat. inglaciare.

ÎNGHEȚÁ, înghéț, vb. I. 1. Intranz. (La pers. 3) A se preface în gheață. ◊ Expr. A-i îngheța cuiva inima (sau sângele în vine) = a înlemni, a încremeni. ♦ (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului. 2. Intranz. și tranz. fact. A degera, a amorți sau a face să degere, să amorțească de frig. 3. Intranz. Fig. A încremeni, a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție). – Lat. inglaciare.

îngheț sn [At: BIBLIA (1688), ap. TDRG / S și: (înv) înghieț / Pl: ~uri / E: drr îngheța] 1 Ger. 2 Răceală. 3 (Fig) Împietrire. 4 (Fig) Rigiditate. 5 (Fig) Fior de frig. 6 Trecere a apei în stare de gheață. 7 Congelare.

îngheța [At: CORESI, EV. 364/11 / S și: -ghieța / Pzi: îngheț / E: ml *inglaciare] 1 vi (D. lichide) A se transforma în gheață. 2 vi (D. unele corpuri solide îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A se întări din cauza temperaturii coborâte. 3 vz (D.unele corpuri solide îmbibate cu apă sau cu alt lichid) A prinde o pojghiță de gheață sub influența frigului. 4-5 vtri (A face să degere sau) a degera. 6-7 vtri (A face să amorțească sau) a amorți. 8 vz (Îe) A-i ~ cuiva inima (sau sângele în vine) A fi paralizat de teamă. 9-10 vit (Fig) (A încremeni sau) a face pe cineva să încremenească de frică sau de emoție. 11 vz (D.cadavre) A înțepeni. 12 vt (D. prețuri, salarii etc.) A se păstra la același nivel pentru a limita inflația. 13 vt (D. anul școlar, universitar) A întrerupe activitatea didactică fără a încheia situația școlară a elevilor, studenților.

ÎNGHEȚÁ, înghéț, vb. I. Intranz. 1. (Despre lichide, în special despre apă) A se preface în gheață; a prinde o pojghiță de gheață sub influența temperaturii scăzute; p. ext. (despre unele corpuri care conțin apă) a se întări, a se învîrtoșa din cauza înghețului. Pămîntul a înghețat.Bălțile înghețaseră, iar cînd călca pe zgrunțurii tari ca fierul, îl săgeta pînă-n creieri. CAMILAR, TEM. 29. S-a lăsat iarna cu zăpezi și geruri... Au înghețat toate apele. STANCU, U.R.S.S. 137. ◊ (Hiperbolic) Tu ești Gerilă?... Tu trebuie să fii: pentru că și focul îngheață lîngă tine. CREANGĂ, P. 240. ◊ Fig. A-nghețat tăcerea sus ca un ocean. D. BOTEZ, P. O. 68. ◊ Expr. A-i îngheța cuiva inima (sau sîngele în vine) = a înlemni, a încremeni (sau, tranz., a face pe cineva să înlemnească). Aceste cuvinte ne îngheață inima. GHEREA, ST. CR. II 93. Minte de îngheață apa (sau apele) v. minți. 2. (Despre ființe, plante și diverse părți ale organismului lor) A degera, a amorți de frig; a muri din cauza gerului. I-au înghețat mîinile și picioarele.De mi-ar găti Măndica antereu, să pun ceva cald pe mine, că, zău, am înghețat. ALECSANDRI, T. I 317. (Hiperbolic) Ne-a înghețat limba în gură și măduva în ciolane de frig. CREANGĂ, O. A. 254. ◊ Tranz. Ar fi vroit să doarmă, să viseze – dar gerul îi îngheța pleoapele și-i painjenea ochii. EMINESCU, N. 42. (Poetic) Vîntul trecuse la nord. Suflarea lui înghețase văzduhul. BART, E. 389. 3. Fig. A încremeni. Voi să spuie ceva, dar cuvintele înghețară pe buze; pleoapele căzură grele și rămase țeapăn. DUNĂREANU, CH. 39. Cu fața spre părete mă lasă prin străini, Să-nghețe sub pleoape a ochilor lumini. EMINESCU, O. I 127. ◊ Tranz. Moșneagul ar mai fi spus ceva dacă privirea aprigă a lui Șoimaru nu i-ar fi înghețat vorba pe buze. SADOVEANU, O. VII 168. Străin la vorbă și la port, Lucești fără de viață, Căci eu sînt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171. 4. Fig. (Adesea urmat de determinări introduse plin prep. «de») A fi cuprins de o emoție puternică, a rămîne fără suflare; a înmărmuri, a înțepeni. Atunci, să știi tu bine, Vom mai vorbi cu tine, Cînd mi-or găsi inelul... Iar mirele-a-nghețat. COȘBUC, P. I 278. Se făcu iarăși lup... rînjind către curtenii împăratului. Aceștia... deodată înghețară de frică. ISPIRESCU, L. 79. Femeia lui Ipate, cînd a mai văzut și asta, numai i s-a încleștat gura și a înghețat de frică. CREANGĂ, P. 178.

A ÎNGHEȚÁ înghéț 1. intranz. 1) (despre unele lichide, în special despre apă) A se preface în gheață (la o temperatură mai joasă de zero grade); a deveni gheață. 2) (despre corpuri care conțin apă) A se întări din cauza temperaturii mai joase de zero grade. 3) (despre părți ale corpului) A deveni insensibil din cauza frigului; a amorți de frig; a degera. 4) (despre oameni și despre animale) A muri din cauza temperaturii prea scăzute. 5) fig. A pierde capacitatea de a se mișca (din cauza unor emoții puternice); a rămâne nemișcat; a împietri; a înlemni; a înmărmuri; a încremeni. ◊ A-i ~ cuiva inima (sau sângele în vine) a încremeni (de spaimă). A-i ~ cuiva vorba pe buze a nu mai putea scoate nici o vorbă. 2. tranz. 1) A supune înghețului; a preface în gheață. 2) A face să amorțească de frig. 3) fig. A face să rămână nemișcat; a încremeni. /<lat. inglaciare

înghețà v. 1. a prinde ghiață; 2. a se face ghiată. [Lat. GLACIARE],

2) îngheț, a v. intr. (d. gheață saŭ d. lat. in-glaciare; it. ghiacciare, fr. glacer.Îngheață; să înghețe). Mă prefac în gheață: apa a înghețat. Prind gheață: rîu a înghețat. Fig. Îngheț de frică, mĭ-e foarte frică, înlemnesc, înmărmuresc.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

+Înghețat (Oceanul ~ de Nord) (desp. -ce-a-) s. propriu n. art.

îngheța (a ~) vb., ind. prez. 3 îngheață; conj. prez. 3 înghețe

înghețá vb., ind. prez. 1 sg. înghéț, 3 sg. și pl. îngheáță; conj. prez. 3 sg. și pl. înghéțe

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNGHEȚÁT adj. 1. solidificat, (înv. și reg.) sleit. (Apă ~.) 2. v. congelat. 3. v. degerat.

ÎNGHEȚÁT adj. v. împietrit, încremenit, înlemnit, înmărmurit, înțepenit, neclintit, nemișcat, țeapăn, țintuit.

ÎNGHEȚAT adj. 1. solidificat, (înv. și reg.) sleit. (Apă ~.) 2. congelat. (Aliment ~.) 3. degerat, (prin Munt.) mereu. (Om ~.)

înghețat adj. v. ÎMPIETRIT. ÎNCREMENIT. ÎNLEMNIT. ÎNMĂRMURIT. ÎNȚEPENIT. NECLINTIT. NEMIȘCAT. ȚEAPĂN. ȚINTUIT.

ÎNGHEȚÁ vb. v. împietri, încremeni, înlemni, înmărmuri, înțepeni, paraliza.

ÎNGHEȚÁ vb. 1. a se solidifica, (înv. și reg.) a (se) slei, (reg.) a se prinde, (înv.) a se strânge. (Râul, apa a ~.) 2. a congela. (~ un aliment.) 3. a degera. (A ~ în mijlocul câmpului.)

ÎNGHEȚA vb. 1. a se solidifica, (înv. și reg.) a (se) slei, (reg.) a se prinde, (înv.) a se strînge. (Rîul, noroiul a ~.) 2. a congela. (~ un aliment.) 3. a degera. (A ~ în mijlocul cîmpului.)

îngheța vb. v. ÎMPIETRI. ÎNCREMENI. ÎNLEMNI. ÎNMĂRMURI. ÎNȚEPENI. PARALIZA.

A îngheța ≠ a (se) dezgheța, a (se) topi

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ÎNGHEȚÁ vb. I. În gastronomie, a răci puternic un aliment pentru a-l solidifica, respectiv a căpăta aspect de gheață sau de înghețată; în expr. curentă: a pune un aliment pentru un anumit timp la congelator pentru a îngheța, cf. fr. glacer, engl. to ice.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

ÎNGHEȚAT, Oceanul ~ v. Arctic, Oceanul ~.

OCEANUL ÎNGHEȚAT v. Arctic, Oceanul ~.

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a minți de îngheață apele / de stinge expr. a spune minciuni foarte mari, a exagera.

a-i îngheța (cuiva) rahatul expr. a se înspăimânta, a se îngrozi.

îngheța, îngheț v. t. (pub.) a bloca salarii / diverse activități etc.[1]

  1. Folosirea cu acest sens nu este argotică, ține de registrul politic-financiar-publicistic. — Alexutsu
Intrare: înghețat
înghețat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înghețat
  • ‑nghețat
  • înghețatul
  • înghețatu‑
  • ‑nghețatul
  • ‑nghețatu‑
  • îngheța
  • ‑ngheța
  • înghețata
  • ‑nghețata
plural
  • înghețați
  • ‑nghețați
  • înghețații
  • ‑nghețații
  • înghețate
  • ‑nghețate
  • înghețatele
  • ‑nghețatele
genitiv-dativ singular
  • înghețat
  • ‑nghețat
  • înghețatului
  • ‑nghețatului
  • înghețate
  • ‑nghețate
  • înghețatei
  • ‑nghețatei
plural
  • înghețați
  • ‑nghețați
  • înghețaților
  • ‑nghețaților
  • înghețate
  • ‑nghețate
  • înghețatelor
  • ‑nghețatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îngheța, înghețverb

  • 1. intranzitiv unipersonal A se preface în gheață. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Bălțile înghețaseră, iar cînd călca pe zgrunțurii tari ca fierul, îl săgeta pînă-n creieri. CAMILAR, TEM. 29. DLRLC
    • format_quote S-a lăsat iarna cu zăpezi și geruri... Au înghețat toate apele. STANCU, U.R.S.S. 137. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Tu ești Gerilă?... Tu trebuie să fii: pentru că și focul îngheață lîngă tine. CREANGĂ, P. 240. DLRLC
    • format_quote figurat A-nghețat tăcerea sus ca un ocean. D. BOTEZ, P. O. 68. DLRLC
    • 1.1. (Despre sol) A se întări, a se învârtoșa din cauza înghețului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Pământul a înghețat. DLRLC
    • chat_bubble A-i îngheța cuiva inima (sau sângele în vine) = încremeni, înlemni. DEX '09 DEX '98
    • chat_bubble tranzitiv A-i îngheța cuiva inima (sau sângele în vine) = a face pe cineva să înlemnească. DLRLC
      • format_quote Aceste cuvinte ne îngheață inima. GHEREA, ST. CR. II 93.
    • chat_bubble Minte (?) de îngheață apa (sau apele). DLRLC
  • 2. intranzitiv tranzitiv factitiv A amorți sau a face să degere, să amorțească de frig; a muri din cauza gerului. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote I-au înghețat mâinile și picioarele. DLRLC
    • format_quote De mi-ar găti Măndica antereu, să pun ceva cald pe mine, că, zău, am înghețat. ALECSANDRI, T. I 317. DLRLC
    • format_quote hiperbolic Ne-a înghețat limba în gură și măduva în ciolane de frig. CREANGĂ, O. A. 254. DLRLC
    • format_quote Ar fi vroit să doarmă, să viseze – dar gerul îi îngheța pleoapele și-i painjenea ochii. EMINESCU, N. 42. DLRLC
    • format_quote poetic Vîntul trecuse la nord. Suflarea lui înghețase văzduhul. BART, E. 389. DLRLC
  • 3. intranzitiv figurat A încremeni, a înlemni, a înmărmuri (de frică, de emoție). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Voi să spuie ceva, dar cuvintele înghețară pe buze; pleoapele căzură grele și rămase țeapăn. DUNĂREANU, CH. 39. DLRLC
    • format_quote Cu fața spre părete mă lasă prin străini, Să-nghețe sub pleoape a ochilor lumini. EMINESCU, O. I 127. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Moșneagul ar mai fi spus ceva dacă privirea aprigă a lui Șoimaru nu i-ar fi înghețat vorba pe buze. SADOVEANU, O. VII 168. DLRLC
    • format_quote tranzitiv Străin la vorbă și la port, Lucești fără de viață, Căci eu sînt vie, tu ești mort, Și ochiul tău mă-ngheață. EMINESCU, O. I 171. DLRLC
    • format_quote Atunci, să știi tu bine, Vom mai vorbi cu tine, Cînd mi-or găsi inelul... Iar mirele-a-nghețat. COȘBUC, P. I 278. DLRLC
    • format_quote Se făcu iarăși lup... rînjind către curtenii împăratului. Aceștia... deodată înghețară de frică. ISPIRESCU, L. 79. DLRLC
    • format_quote Femeia lui Ipate, cînd a mai văzut și asta, numai i s-a încleștat gura și a înghețat de frică. CREANGĂ, P. 178. DLRLC
etimologie:

înghețat, înghețaadjectiv

  • 1. (Despre lichide) Transformat în gheață; acoperit cu o pojghiță de gheață; (despre sol) întărit, învârtoșat din cauza înghețării. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Trecură cu chervanele Tisa înghețată și se îndreptau acum spre Huedin. V. ROM. noiembrie 1953, 9. DLRLC
    • format_quote Pe dealuri înghețate subt zăpadă, Am stat s-ascult De este vreo suflare pe pămînt. D. BOTEZ, P. O. 64. DLRLC
    • format_quote E un ger amar, cumplit! Stelele par înghețate, cerul pare oțelit. ALECSANDRI, P. A. 115. DLRLC
    • format_quote figurat Îngropate, Zac, coperite de uitare, Atîtea visuri înghețate, De vreme și de nepăsare. VLAHUȚĂ, P. 29. DLRLC
    • 1.1. Despre legume, fructe, carne etc.: congelat. DEX '09 DEX '98
      sinonime: congelat
    • 1.2. Înțepenit, amorțit de ger. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote O găsi rece, înghețată, o socoti moartă. NEGRUZZI, S. I 26. DLRLC
  • 2. figurat Înmărmurit, împietrit (de emoție). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Înghețat de spaimă. DLRLC
    • format_quote Zîmbetul ușor sarcastic îi rămînea înghețat în colțul din stînga gurii. SADOVEANU, A. L. 24. DLRLC
    • 2.1. (Despre ochi) Cu privirea fixă, lipsită de expresie. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Istrate Zvorîșteanu l-a privit o clipă cu ochii lui înghețați. GALAN, Z. R. 156. DLRLC
      • format_quote Sar eunucii, vin, îl prind – Se-ntoarce-arabul răsărind Cu ochii înghețați. COȘBUC, P. I 114. DLRLC
etimologie:
  • vezi îngheța DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.