10 definiții pentru înfipt

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNFÍPT, -Ă, înfipți, -te, adj. 1. Nemișcat, neclintit, țeapăn. 2. (Fam.) Îndrăzneț, cutezător; p. ext. obraznic. ♦ (Adverbial) De-a dreptul, direct. – V. înfige.

ÎNFÍPT, -Ă, înfipți, -te, adj. 1. Nemișcat, neclintit, țeapăn. 2. (Fam.) Îndrăzneț, cutezător; p. ext. obraznic. ♦ (Adverbial) De-a dreptul, direct. – V. înfige.

înfipt1 sn [At: DA ms / Pl: ~uri / E: înfige] (Îvr) 1-3 Înfigere (1-3). 4 Înțepare. 5-9 Înfigere (5-9).

înfipt2, ~ă [At: BELDIMAN, N. P. I. 54 / V: (pop) încipt / Pl: ~iți, ~e / E: înfige] 1 a (D. obiecte ascuțite) Împlântat. 2 a (Fig; d. privire) Ațintit. 3 av De-a dreptul. 4 a Bătut în cuie Si: țintuit. 5 a Neclintit. 6 a (Fig; d. oameni) Fudul. 7 a (Fig; d. oameni) Meditativ. 8 a (Fam; d. oameni) Cutezător. 9 a (Fig; d. oameni) Descurcăreț. 10 a (Fig: d. oameni) Cu prestanță Si: impunător. 11 a (Pex) Obraznic. 12 a (Fig; d. oameni) Serios.

ÎNFÍPT, -Ă, înfipți, -te, adj. 1. Nemișcat, neclintit, țeapăn. Turcii stau înfipți pe scaune mestecînd liniștiți. BART, S. M. 27. 2. (Familiar) Îndrăzneț, cutezător, hotărît. Din rîndurile lucrătorilor ieși unul înfipt. PAS, Z. IV 152. Din cănițele de alamă se linciureau două slujnicuțe înfipte, alintîndu-se dezmierdat. C. PETRESCU, A. R. 8. ♦ (Adverbial) De-a dreptul, direct. Copilul s-a dus înfipt la jucării.

ÎNFÍPT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNFIGE. 2) fam. Care nu se dă bătut; bățos. 3) depr. Care este stăpânit de mândrie și impertinență. /v. a înfige

înfipt a. 1. împlântat; 2. țeapăn, drept în sus; 3. fig. afectat: femeie înfiptă.

înfípt, -ă adj. (d. înfig). Fig. Țeapăn și gata de ceartă: o țopîrlancă înfiptă.

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

Dicționare de argou

Explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

înfipt, -ă, înfipți, -te s. m., s. f., adj. v. înfigăreț

Intrare: înfipt
înfipt adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • înfipt
  • ‑nfipt
  • înfiptul
  • înfiptu‑
  • ‑nfiptul
  • ‑nfiptu‑
  • înfiptă
  • ‑nfiptă
  • înfipta
  • ‑nfipta
plural
  • înfipți
  • ‑nfipți
  • înfipții
  • ‑nfipții
  • înfipte
  • ‑nfipte
  • înfiptele
  • ‑nfiptele
genitiv-dativ singular
  • înfipt
  • ‑nfipt
  • înfiptului
  • ‑nfiptului
  • înfipte
  • ‑nfipte
  • înfiptei
  • ‑nfiptei
plural
  • înfipți
  • ‑nfipți
  • înfipților
  • ‑nfipților
  • înfipte
  • ‑nfipte
  • înfiptelor
  • ‑nfiptelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înfipt, înfiptăadjectiv

  • 1. Neclintit, nemișcat, țeapăn. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Turcii stau înfipți pe scaune mestecînd liniștiți. BART, S. M. 27. DLRLC
  • 2. familiar Cutezător, hotărât, îndrăzneț. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Din rîndurile lucrătorilor ieși unul înfipt. PAS, Z. IV 152. DLRLC
    • format_quote Din cănițele de alamă se linciureau două slujnicuțe înfipte, alintîndu-se dezmierdat. C. PETRESCU, A. R. 8. DLRLC
etimologie:
  • vezi înfige DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.