21 de definiții pentru îndesat

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDESÁT, -Ă, îndesați, -te, adj. 1. Foarte plin, cu conținutul presat; îngrămădit, înghesuit2. ◊ Loc. adv. Cu vârf și îndesat = din belșug, cu prisosință. 2. Greu, puternic, apăsat. 3. Compact, dens, masiv. 4. (Despre ființe) Mic și gros. – V. îndesa.

ÎNDESÁT, -Ă, îndesați, -te, adj. 1. Foarte plin, cu conținutul presat; îngrămădit, înghesuit2. ◊ Loc. adv. Cu vârf și îndesat = din belșug, cu prisosință. 2. Greu, puternic, apăsat. 3. Compact, dens, masiv. 4. (Despre ființe) Mic și gros. – V. îndesa.

îndesat, ~ă a [At: CORESI, EV. 365/27 / Pl: ~ați, ~e / E: îndesa] 1 Cu conținutul presat pentru a încăpea cât mai mult într-un spațiu limitat Si: înghesuit2. 2 (D. materiale) Comprimat. 3 Masiv. 4 Dens. 5 (D. căciuli, pălării) Tras bine pe cap. 6 (D. recipiente) Foarte plin. 7 (D. oameni) Scund și gras. 8 (D. obiecte) Introdus complet în ceva. 9 (Înv; d. mese) Copios. 10 (Înv; d. lovituri) Înfundat. 11 (Pfm; îlav) Cu vârf și ~ Din belșug. 12 (Pop; îlav) Pe ~e Apăsat. 13 Greu. 14 Puternic. 15 Compact. 16 Des. 17 Bătut. 18 Strâmtorat. 19 (Înv) Repetat.

ÎNDESÁT1 s. n. (În expr.) Pe îndesate sau pe îndesatele = în mod apăsat, accentuat. Ea repeta din cînd în cînd pe îndesatele: Mitocanule! Mitocanule! D. ZAMFIRESCU, la TDRG. – Forme gramaticale: (în expr.) îndesate, îndesatele.

ÎNDESÁT2, -Ă, îndesați, -te, adj. 1. (Despre recipiente) Foarte plin, cu conținutul presat. Un sac îndesat De tărîțe. MARIAN, S. 277. ◊ Loc. adv. Cu vîrf și îndesat (rar îndesate) = peste măsura normală, mult, din belșug, cu prisosință. Și cîte nu ne venea în cap, și cîte nu făceam cu vîrf și îndesate. CREANGĂ, A. 40. Împrumutu se dă cu vîrf și îndesat. ȘEZ. I 220. 2. (În opoziție cu ușor, slab) Greu, puternic, apăsat. Cu pași îndesați, meșterul a intrat în sala clubului «Unirea». GALAN, Z. R. 81. Căpătă... cincizeci de nuiele îndesate. RETEGANUL, P. II 54. Îi mai dete vro cîteva lovituri d-alea îndesate. ISPIRESCU, L. 195. ◊ Fig. În coșul pieptului simțea o durere grea și îndesată care-i curma viața. VLAHUȚĂ, O. A. 110. ◊ (Adverbial) Răspunse scurt și îndesat. RETEGANUL, P. IV 8. Răspunzînd îndesat «sluga dumitale»... Își luă cetinel drumul spre gazdă. CREANGĂ, A. 133. Vătala bate în pînze îndesat. BELDICEANU, P. 68. 3. Compact, des, masiv. [Sturzii] se scoală toți deodată cu mare volbură și trec răpede ca un nor negru, îndesat. ODOBESCU, S. III 31. Briar, ce n-are-n lume decît un gros stejar, Un bun și scump tovarăș... Alesu-l-au el singur în codrul îndesat. ALECSANDRI, P. A. 193. 4. (Despre persoane) Scurt și gros. Intră Filimon Hancu, unul scurt, îndesat, rumen. CAMILAR, TEM. 15. La toată înfățișarea lui îndesată și spătoasă, Vitoria se uita ascuțit și cu îndîrjire. SADOVEANU, B. 11. Să ne ducem cu toții! strigă un om mic și îndesat, cu o căciulă uriașă dată pe ceafă. REBREANU, R. II 44.

ÎNDESÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNDESA.Cu vârf și ~ mai mult decât trebuie; cu prisosință. 2) (despre persoane) Care este mic de statură, gros și voinic; bondoc. 3) și adverbial Care este subliniat cu insistență; apăsat. A păși ~. /v. a (se) îndesa

îndesat a. 1. foarte des: în codrul îndesat; 2. masiv, compact: om îndesat; 3. plin până în vârf: un sac îndesat.

îndesát, -ă adj. Strîns, presat: sac îndesat, cafea rîșnită îndesată. Om îndesat, viguros, compact, masiv, cam scund și gros. Cu vîrf și îndesat. V. vîrf.

ÎNDESÁ, îndés, vb. I. 1. Tranz. A apăsa, a presa ca să încapă cât mai mult într-un spațiu restrâns, a vârî cu forța (într-un spațiu limitat); a înghesui, a bucși. ♦ A face cât mai compact (un material). 2. Tranz. A-și așeza pălăria, căciula, șapca, trăgând-o cât mai mult pe cap. 3. Refl. (Despre o mulțime de persoane sau de lucruri în mișcare) A se aduna, a se îngrămădi unul lângă altul, unul peste altul; a se înghesui. ♦ (Pop.) A se grăbi, a da zor. – Lat. in-de(n)sare.

ÎNDESÁ, îndés, vb. I. 1. Tranz. A apăsa, a presa ca să încapă cât mai mult într-un spațiu restrâns, a vârî cu forța (într-un spațiu limitat); a înghesui, a bucși. ♦ A face cât mai compact (un material). 2. Tranz. A-și așeza pălăria, căciula, șapca, trăgând-o cât mai mult pe cap. 3. Refl. (Despre o mulțime de persoane sau de lucruri în mișcare) A se aduna, a se îngrămădi unul lângă altul, unul peste altul; a se înghesui. ♦ (Pop.) A se grăbi, a da zor. – Lat. in-de(n)sare.

îndesa [At: DOSOFTEI, V. S. 3/1 / V: (cscj) ~si, (rar) i / Pzi: îndes / E: mlin-de(n)sare] 1-2 vtr (Rar) A (se) înmulți peste măsură într-un spațiu restrâns. 3 vr (Rar) A năvăli undeva sau asupra cuiva. 4 vr (Rar) A pătrunde undeva pe furiș. 5 vr (Rar; d. piele) A se îngroșa. 6-7 vtr A (se) îndesi. 8 vt A apăsa pentru a face să încapă cât mai mult într-un spațiu limitat. 9 vt A face cât mai compact un material. 10 vt A-și așeza căciula, pălăria etc. trăgând-o cât mai mult pe cap. 11 vt (Pop; îe) A-și ~ căciula pe urechi A se arăta nepăsător. 12 vt (Îae) A se preface că nu știe despre ce e vorba. 13 vt (Nob) A fi incomodat de șa. 14 vt (Înv) A introduce prin împingere. 15 vr (D. oameni) A se îngrămădi unul lângă altul sau unul peste altul. 16-17 vtr (Pop; d. oameni) A (se) grăbi. 18 vt (Înv) A copleși pe cineva cu vizitele, cu prezența. 19-20 vtr (Înv) A (se) repeta.

ÎNDESÁ, îndés, vb. I. 1. Tranz. A apăsa ca să încapă cît mai mult într-un spațiu restrîns, a îngrămădi, a vîrî cu forța (într-un spațiu limitat); a înghesui. Să puse fata și-și adună tot ce biata putu cu degrabă, oleacă de merinde, niște hăinuțe... le îndesă toate într-o păreche de desagi. RETEGANUL, P. V 68. ♦ A înfige, a introduce (adînc) ceva. Îndesă fetii degetul în gură. RETEGANUL, P. IV 6. 2. Tranz. A-și așeza (pălăria, căciula) trăgînd-o adînc pe cap (ca să acopere și urechile). Îmi îndesai pălăria peste urechi și mă lungii perpendicular pe cursul Bistriței. HOGAȘ, M. N. 61. Își aprinse o țigară și, îndesîndu-și pălăria pe cap, ieși cu un aer plictisit. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. Moșneagul... puse cușma pe cap, o îndesă pe urechi. CREANGĂ, P. 81. 3. Refl. (Despre o mulțime de persoane sau de lucruri în mișcare) A se îngrămădi la un loc, a se strînge laolaltă (formînd un grup des, compact). ♦ (De obicei urmat de determinări introduse prin prep. «în») A se apropia prea mult (de obicei cu intenții agresive) de cineva, a înghesui pe cineva. Gloata se îndesa în piepturile cailor care sforăiau speriați. DUMITRIU, N. 30. Dan bătrînul... se-ndeasă în gloata tremurîndă. ALECSANDRI, O. 215. ◊ Fig. Deși această soartă așteaptă și pre alți, Toți însă cătră dînsa se-mping și se îndeasă. NEGRUZZI, S. II 246. ♦ A deveni mai des, mai compact. Văzînd că vremea trecea și întunericul se îndesa, băiatul... începu să se uite în toate părțile ca să ghicească pe unde a venit. POPESCU, B. IV 33. ◊ Tranz. Sare, pasurile-ndeasă. ALECSANDRI, P. P. 350.

A SE ÎNDESÁ mă îndés intranz. fam. (despre ființe) A se aduna în număr mare într-un spațiu restrâns, împingându-se în dezordine; a se buluci; a se înghesui; a se îmbulzi. /<lat. inde[n]sare

A ÎNDESÁ îndés tranz. 1) (obiecte) A vârî cu forța într-un spațiu restrâns (ca să încapă mai mult); a înghesui; a ticsi. ~ rufele într-un sac. 2) (căciula, pălăria etc.) A trage peste urechi, peste ochi. /<lat. inde[n]sare

îndesà v. 1. a pune des: a îndesa grâu în saci; 2. a umplea des: a îndesa paharul; 3. a se împinge unul într’altul, a se vârî: îndesându-și căciula în cap; 4. a se face des: vizitele se îndesiră NEGR. [Lat. *INDENSARE (cf. CONDENSARE)].

2) îndés, a v. tr. (în și des orĭ d. lat. in, în, și densare, a îndesa, a condensa, d. densus, des; sp. condesar.Îndes, îndeșĭ, îndeasă; să îndese). Fac des, condensez: a îndesa cafeaŭa rîșnită în cutie, haĭnele în cufăr. Împing, fac să intre: a îndesa căcĭula în cap, bumbacu în urechĭ, pumnu în gura cuĭva. Silesc, forțez pe cineva cu ceva, să facă ceva: nu mă’ndesa cu atîta vin, cu băutura, cu paharu! Umplu mult: a îndesa cufăru cu haĭne. V. refl. Mă grămădesc, mă aglomerez, tind la: naufragiațiĭ se îndesaŭ în luntri, caliciĭ se îndesaŭ la pomană, copiiĭ se îndesaŭ în mine de frică. V. înfoĭez.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndesa (a ~) (a înghesui) vb., ind. prez. 3 îndeasă; ger. îndesând

îndesá (a înghesui) vb., ind. prez. 1 sg. îndés, 3 sg. și pl. îndeásă; ger. îndesând

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDESÁT adj. 1. v. îngrămădit. 2. v. doldora. 3. ghemuit, înghesuit, îngrămădit. (Stăteau ~ ca vai de lume.) 4. compact, dens, (pop.) vârtos. (Căpățână de varză ~.) 5. bondoc. (Om ~.) 6. bătătorit. 7. apăsat. (Cu pași ~.)

ÎNDESAT adj. 1. burdușit, înghesuit, îngrămădit, ticsit, (rar) tescuit, (reg.) bucșit. (Un geamantan ~.) 2. doldora, încărcat, înțesat, plin, ticsit. (~ de...) 3. ghemuit, înghesuit, îngrămădit. (Stăteau ~ ca vai de lume.) 4. compact, dens, (pop.) vîrtos. (Căpățînă de varză ~.) 5. bondoc. (Om ~.) 6. bătătorit, bătut, (pop.) bătucit. (Pămînt ~; zăpadă ~.) 7. apăsat. (Cu pași ~.)

ÎNDESÁ vb. 1. v. îngrămădi. 2. v. îmbulzi. 3. a se băga, a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vârî. (Nu vă mai ~ așa în mine!) 4. a băga, a înfunda, a trage, a vârî. (~ căciula pe cap.) 5. v. bătători. 6. v. tasa.

ÎNDESA vb. 1. a burduși, a ghemui, a înghesui, a îngrămădi, a ticsi, (rar) a tescui, (înv. și pop.) a strîmtora, (reg.) a bucși, (prin Transilv. și Mold.) a bîcsi, (prin Mold.) a bosoli, (Mold. și Transilv.) a desăgi, (Mold.) a găvozdi, (fig.) a căptuși. (A ~ toate într-un sac.) 2. a se grămădi, a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, (pop.) a se buluci, (reg.) a se poroboti, a se tîrși, (prin Ban. și Olt.) a se nălogi, (rar fig.) a se mușuroi. (S-au ~ cu toții în jurul lui.) 3. a se băga, a se îmbulzi, a se înghesui, a se îngrămădi, a se vîrî. (Nu vă mai ~ așa în mine!) 4. a băga, a înfunda, a trage, a vîrî. (~ căciula pe cap.) 5. a bate, a bătători, a bătuci, a presa, (pop.) a pisa, (reg.) a dricui, a tăpși, a zbătuci, (Transilv.) a dripi, (fam.) a pisăgi. (~ pămîntul, zăpada.) 6. a (se) compacta, a (se) tasa. (A ~ un material poros.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

îndesá (îndés, îndesát), vb.1. A presa, a apăsa. – 2. A înghesui, a burduși. – 3. A strivi, a stîlci. – 4. A bătători, a îndesa. – 5. A înfige. – 6. A hăitui, a hărțui, a prigoni. – 7. (Refl.) A se înghesui, a se îngrămădi. – 8. (Refl.) A se condensa, a se face cît mai compact. – 9. A înmulți, a repeta. – 10. (Refl.) A se sătura. – Mr. (î)ndes, ndisare, megl. andes, andisari. Lat. densāre (Pușcariu 831; Candrea-Dens., 486; DAR), cf. des. Ar putea fi și der. intern al lui des; pare însă mai curînd că acest der. e var. îndesi, care se folosește mai ales cu sensul 9 și care, în acest caz, ar fi mai curînd un dublet neol. (DAR îl consideră var., cu schimbare de suf.; după Densusianu, Hlr., 150, din lat. densῑre, cf. Pușcariu 831). – Der. îndesat, adj. (cu conținutul presat; foarte plin; înfipt; apăsat, rostit cu insistență; dens; mic și gros, rotofei), cf. mr. ndisat; îndesătură, s. f. (înv., insistență).

Intrare: îndesat
îndesat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • îndesat
  • ‑ndesat
  • îndesatul
  • îndesatu‑
  • ‑ndesatul
  • ‑ndesatu‑
  • îndesa
  • ‑ndesa
  • îndesata
  • ‑ndesata
plural
  • îndesați
  • ‑ndesați
  • îndesații
  • ‑ndesații
  • îndesate
  • ‑ndesate
  • îndesatele
  • ‑ndesatele
genitiv-dativ singular
  • îndesat
  • ‑ndesat
  • îndesatului
  • ‑ndesatului
  • îndesate
  • ‑ndesate
  • îndesatei
  • ‑ndesatei
plural
  • îndesați
  • ‑ndesați
  • îndesaților
  • ‑ndesaților
  • îndesate
  • ‑ndesate
  • îndesatelor
  • ‑ndesatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndesa, îndesverb

  • 1. tranzitiv A apăsa, a presa ca să încapă cât mai mult într-un spațiu restrâns, a vârî cu forța (într-un spațiu limitat). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Să puse fata și-și adună tot ce biata putu cu degrabă, oleacă de merinde, niște hăinuțe... le îndesă toate într-o păreche de desagi. RETEGANUL, P. V 68. DLRLC
    • 1.1. A face cât mai compact (un material). DEX '09 DEX '98
    • 1.2. A introduce (adânc) ceva. DLRLC
      sinonime: înfige
      • format_quote Îndesă fetii degetul în gură. RETEGANUL, P. IV 6. DLRLC
  • 2. tranzitiv A-și așeza pălăria, căciula, șapca, trăgând-o cât mai mult pe cap. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Îmi îndesai pălăria peste urechi și mă lungii perpendicular pe cursul Bistriței. HOGAȘ, M. N. 61. DLRLC
    • format_quote Își aprinse o țigară și, îndesîndu-și pălăria pe cap, ieși cu un aer plictisit. VLAHUȚĂ, O. A. III 38. DLRLC
    • format_quote Moșneagul... puse cușma pe cap, o îndesă pe urechi. CREANGĂ, P. 81. DLRLC
  • 3. reflexiv (Despre o mulțime de persoane sau de lucruri în mișcare) A se aduna, a se îngrămădi unul lângă altul, unul peste altul; a se înghesui. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Dan bătrînul... se-ndeasă în gloata tremurîndă. ALECSANDRI, O. 215. DLRLC
    • format_quote figurat Deși această soartă așteaptă și pre alți, Toți însă cătră dînsa se-mping și se îndeasă. NEGRUZZI, S. II 246. DLRLC
    • 3.1. (De obicei urmat de determinări introduse prin prepoziția «în») A se apropia prea mult (de obicei cu intenții agresive) de cineva, a înghesui pe cineva. DLRLC
      • format_quote Gloata se îndesa în piepturile cailor care sforăiau speriați. DUMITRIU, N. 30. DLRLC
    • 3.2. A deveni mai des, mai compact. DLRLC
      • format_quote Văzînd că vremea trecea și întunericul se îndesa, băiatul... începu să se uite în toate părțile ca să ghicească pe unde a venit. POPESCU, B. IV 33. DLRLC
    • 3.3. popular A se grăbi, a da zor. DEX '09 DEX '98
      sinonime: grăbi
      • format_quote tranzitiv Sare, pasurile-ndeasă. ALECSANDRI, P. P. 350. DLRLC
etimologie:

îndesat, îndesaadjectiv

  • 1. Foarte plin, cu conținutul presat; înghesuit (1.). DEX '09 DLRLC
    • format_quote Un sac îndesat De tărîțe. MARIAN, S. 277. DLRLC
    • chat_bubble locuțiune adverbială Cu vârf și îndesat (rar îndesate) = din belșug, cu prisosință. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Și cîte nu ne venea în cap, și cîte nu făceam cu vîrf și îndesate. CREANGĂ, A. 40. DLRLC
      • format_quote Împrumutu se dă cu vîrf și îndesat. ȘEZ. I 220. DLRLC
  • 2. Apăsat, greu, puternic. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Cu pași îndesați, meșterul a intrat în sala clubului «Unirea». GALAN, Z. R. 81. DLRLC
    • format_quote Căpătă... cincizeci de nuiele îndesate. RETEGANUL, P. II 54. DLRLC
    • format_quote Îi mai dete vro cîteva lovituri d-alea îndesate. ISPIRESCU, L. 195. DLRLC
    • format_quote figurat În coșul pieptului simțea o durere grea și îndesată care-i curma viața. VLAHUȚĂ, O. A. 110. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Răspunse scurt și îndesat. RETEGANUL, P. IV 8. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Răspunzînd îndesat «sluga dumitale»... își luă cetinel drumul spre gazdă. CREANGĂ, A. 133. DLRLC
    • format_quote (și) adverbial Vătala bate în pînze îndesat. BELDICEANU, P. 68. DLRLC
    • chat_bubble (și) substantivat neutru Pe îndesate sau pe îndesatele = în mod apăsat, accentuat. DLRLC
      • format_quote Ea repeta din cînd în cînd pe îndesatele: Mitocanule! Mitocanule! D. ZAMFIRESCU, la TDRG. DLRLC
  • 3. Compact, dens, des, masiv. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote [Sturzii] se scoală toți deodată cu mare volbură și trec răpede ca un nor negru, îndesat. ODOBESCU, S. III 31. DLRLC
    • format_quote Briar, ce n-are-n lume decît un gros stejar, Un bun și scump tovarăș... Alesu-l-au el singur în codrul îndesat. ALECSANDRI, P. A. 193. DLRLC
  • 4. (Despre ființe) Mic (scurt) și gros. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: bondoc
    • format_quote Intră Filimon Hancu, unul scurt, îndesat, rumen. CAMILAR, TEM. 15. DLRLC
    • format_quote La toată înfățișarea lui îndesată și spătoasă, Vitoria se uita ascuțit și cu îndîrjire. SADOVEANU, B. 11. DLRLC
    • format_quote Să ne ducem cu toții! strigă un om mic și îndesat, cu o căciulă uriașă dată pe ceafă. REBREANU, R. II 44. DLRLC
  • comentariu expresie Forme gramaticale: îndesate, îndesatele. DLRLC
etimologie:
  • vezi îndesa DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.