11 definiții pentru îndeajuns

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient. [Pr.: și: -de-a-] – În + de4 + ajuns.

îndeajuns av [At: DEX / P: ~de-a~ / E: în + de + ajuns] De ajuns.

ÎNDEAJÚNS adv. De ajuns, destul, suficient.

ÎNDEAJÚNS adv. Destul; suficient; bine. [Sil. în-dea-] /în + de + ajuns

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

îndeajuns [(în tempo rapid) dea pron. dĕa] (desp. -de-a-) adv. corectată

îndeajuns [pron. de-a în tempo lent/dea în tempo rapid] (-de-a-) adv.

îndeajúns adv. (sil. -dea- în tempo rapid/-de-a- în tempo lent)

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNDEAJUNS adv. destul, suficient, (reg.) bugăt, (înv.) îndestul. (Ai vorbit ~.)

Intrare: îndeajuns
îndeajuns adverb
  • silabație: în-de-a-juns info
adverb (I8)
Surse flexiune: DOR
  • îndeajuns
  • ‑ndeajuns
  • silabație: în-de-a-juns info
compus
Surse flexiune: IVO-III
  • în deajuns
  • ‑n deajuns
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

îndeajunsadverb

etimologie:
  • În + de (1.) + ajuns DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.