12 definiții pentru închinăciune

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNCHINĂCIÚNE, închinăciuni, s. f. 1. Faptul de a se închina în fața divinității; (concr.) rugăciune. 2. Aplecare în fața cuiva; plecăciune; salut. – Lat. inclinatio, -onis.

închinăciune sf [At: DOSOFTEI, V. S. 11/2 / Pl: ~ni / E: închina + -ăciune] (Înv) 1-2 Închinare (2-3). 3 Rugare. 4 (Ccr) Rugăciune. 5 Adorare. 6 Devotament. 7 Consacrare. 8-11 Închinare (11-14). 12 (Ccr) Supunere. 13 Capitulare. 14 Subjugare. 15-22 Închinare (18-19, 23-26, 33, 39). 23 (Înv; îlav) Cu ~ Cu respect. 24 Ofrandă. 25 Toast.

ÎNCHINĂCIÚNE, închinăciuni, s. f. (Înv.) 1. Faptul de a se închina în fața divinității; (concr.) rugăciune. 2. Aplecare în fața cuiva; plecăciune; salut. – Lat. inclinatio, -onis.

ÎNCHINĂCIÚNE, închinăciuni, s. f. (Învechit și arhaizant) 1. Aplecare (în fața cuiva), plecăciune; salut. Sărutare, umbră veche! primește-nchinăciune De la fii ai Romîniei, care tu o ai cinstit. ALEXANDRESCU, M. 15. Cînd să întîlnesc cu altul, sau de treaptă mare, sau deopotrivă, numaidecît îi dau închinăciune cu pălăriile în mînă. GOLESCU, Î. 145. 2. Faptul de a se închina în fața divinității; (concretizat) rugăciune. Adesea ea privise din cartea de închinăciune la fața adîncită și palidă a călugărului. EMINESCU, N. 59. Niciodată lipsea de a-și aduce aminte întru închinăciunea ce făcea și de părinții săi. DRĂGHICI, R. 89.

ÎNCHINĂCIÚNE ~i f. 1) v. A ÎNCHINA și A SE ÎNCHINA. 2) Aplecare a capului sau a corpului în fața cuiva în semn de adânc respect; plecăciune. 3) rel. Adresare a credincioșilor către o divinitate cu un text canonic; rugăciune. /<lat. inclinatio, ~onis

închinăciune f. 1. plecăciune din respect și iubire; 2. adorațiune, rugăciune. [Lat. INCLINATIONEM].

închinăcĭúne f. (lat. in-clinátio, -ónis, inclinațiune). Salutare cu plecăcĭune. Rugăcĭune către Dumnezeŭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

închinăciune s. f., g.-d. art. închinăciunii; pl. închinăciuni

închinăciune s. f., g.-d. art. închinăciunii; pl. închinăciuni

închinăciúne s. f., g.-d. art. închinăciúnii; pl. închinăciúni

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNCHINĂCIÚNE s. 1. v. rugăciune. 2. v. reverență.

ÎNCHINĂCIUNE s. 1. (BIS.) închinare, rugă, rugăciune, (înv. și reg.) ocinaș, (înv.) molitvă, rugare, rugăminte. (Mergea la ~.) 2. compliment, mătanie, plecăciune, ploconeală, reverență, temenea, (reg.) plocon, (înv.) plecare, (turcism înv.) talîm, (fam. rar) selamlîc. (I-a făcut o ~ adîncă.)

Intrare: închinăciune
închinăciune substantiv feminin
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • închinăciune
  • ‑nchinăciune
  • închinăciunea
  • ‑nchinăciunea
plural
  • închinăciuni
  • ‑nchinăciuni
  • închinăciunile
  • ‑nchinăciunile
genitiv-dativ singular
  • închinăciuni
  • ‑nchinăciuni
  • închinăciunii
  • ‑nchinăciunii
plural
  • închinăciuni
  • ‑nchinăciuni
  • închinăciunilor
  • ‑nchinăciunilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

închinăciune, închinăciunisubstantiv feminin

  • 1. Faptul de a se închina în fața divinității. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • 1.1. concretizat Rugăciune. DEX '09 DLRLC
      sinonime: rugăciune
      • format_quote Adesea ea privise din cartea de închinăciune la fața adîncită și palidă a călugărului. EMINESCU, N. 59. DLRLC
      • format_quote Niciodată lipsea de a-și aduce aminte întru închinăciunea ce făcea și de părinții săi. DRĂGHICI, R. 89. DLRLC
  • 2. Aplecare în fața cuiva. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Sărutare, umbră veche! primește-nchinăciune De la fii ai Romîniei, care tu o ai cinstit. ALEXANDRESCU, M. 15. DLRLC
    • format_quote Cînd să întîlnesc cu altul, sau de treaptă mare, sau deopotrivă, numaidecît îi dau închinăciune cu pălăriile în mînă. GOLESCU, Î. 145. DLRLC
etimologie:

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.