15 definiții pentru împărăție

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎMPĂRĂȚÍE, împărății, s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. ◊ Împărăția cerului = rai. 2. Faptul de a împărăți; stăpânire. 3. (Înv.) Împărat; sultan. ◊ Expr. Împărăția-ta (sau -voastră), formulă de adresare către un împărat. – Împărat + suf. -ie.

ÎMPĂRĂȚÍE, împărății, s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. ◊ Împărăția cerului = rai. 2. Faptul de a împărăți; stăpânire. 3. (Înv.) Împărat; sultan. ◊ Expr. Împărăția-ta (sau -voastră), formulă de adresare către un împărat. – Împărat + suf. -ie.

împărăție sf [At: COD. VOR. 3/8 / V: (înv) părăție / Pl: ~ii / E: împărat + -ie] 1 Imperiu. 2-3 Persoană (a împăratului sau) a împărătesei. 4-5 Demnitate (de împărat sau) de împărăteasă. 6-7 Rang (de împărat sau) de împărăteasă. 8 Domnie. 9 (Fig; Bis) Imperiu al lui Dumnezeu. 10 (Înv) Guvern al Imperiului otoman. 11-12 (Fig; reg) Putere (mare). 13 Domnitor. 14 Sultan. 15 (Îs) ~ia ta (sau voastră) Formulă de adresare către un împărat. 16 (Îs) ~ia cerului Rai.

ÎMPĂRĂȚÍE, împărății, s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. Toată curtea și toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4. Îi dă fata, ba cică-i mai dă și jumătate din împărăția lui. CREANGĂ, P. 78. An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. ◊ Fig. Stăpînii îi poartă... prin neîmblînzita împărăție a munților. BOGZA, C. O. 354. Clipă cu clipă, înaintînd în împărăția naturii, mă simțeam despărțit de ceasul vremii de față. SADOVEANU, O. VI 526. Eu... zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră-mpărăție! IOSIF, P. 35. ◊ (În credința creștină) Împărăția cerului (sau a cerurilor) = rai. S-a fost molipsit, cînd bîntuia o boală năprasnică asupra norodului, de la pătimași, îngrijindu-i și... s-a mutat întru împărăția cerului. CARAGIALE, O. III 86. 2. Faptul de a împărați; conducere, stăpînire. Și fiul craiului, văzînd că nu-i lucru de șagă, se lasă și el de împărăție și... se întoarce înapoi la tată-său acasă. CREANGĂ, P. 187. 3. (Învechit și arhaizant) Împărat, sultan. A pășit înaintea împărăției al șaptelea filozof, cu numele Mitride. SADOVEANU, D. P. 113. Ulițile pe unde trecea... împărăția călare erau pustii. id. Z. C. 289. ◊ Expr. Împărăția-ta (sau voastră), formulă de reverență pentru un împărat. Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103.

ÎMPĂRĂȚÍE ~i f. 1) Stat guvernat de un împărat; imperiu. ◊ ~a ta (sau voastră) formulă stereotipă cu care se adresează cineva către un împărat. 2) Stare de împărat. 3) Loc sau perioadă de timp în care domină în permanență anumite stări de lucruri; imperiu. ◊ ~a cerului (sau cerurilor) rai. [G.-D. împărăției] /împărat + suf. ~ie

împărăție f. 1. domnie; 2. imperiu; 3. od. înalta Poartă: capul său să-l ducă la împărăție POP.

împărățíe f. Imperiŭ. Sediu imperiuluĭ.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

împărăție s. f., art. împărăția, g.-d. art. împărăției; pl. împărății, art. împărățiile (desp. -ți-i-)

împărăție s. f., art. împărăția, g.-d. art. împărăției; pl. împărății, art. împărățiile

împărățíe s. f., art. împărățía, g.-d. art. împărățíei; pl. împărățíi, art. împărățíile

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎMPĂRĂȚIE s. imperiu, (pop.) crăie, (înv.) crăime.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

împărățíe, împărății s. f. 1. Țară condusă de un împărat; imperiu. ◊ Împărăția cerului (sau cerurilor) = rai. ◊ Împărăția lui Dumnezeu = stăpânirea lui Dumnezeu în cer și pe pământ, peste îngeri, oameni și întregul univers. ◊ Împărăția de mii de ani = împărăția lui Dumnezeu și a celor credincioși, care vor împărăți pe pământ mii de ani, adică până la a doua venire a lui Hristos, și apoi în ceruri, greșit înțeleasă ca fiind de „ o mie de ani” (gr. „...ta hilia eti”). 2. (Înv.) Împărat, sultan. – Din împărat + suf. -ie.

Intrare: împărăție
împărăție substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • împărăție
  • ‑mpărăție
  • împărăția
  • ‑mpărăția
plural
  • împărății
  • ‑mpărății
  • împărățiile
  • ‑mpărățiile
genitiv-dativ singular
  • împărății
  • ‑mpărății
  • împărăției
  • ‑mpărăției
plural
  • împărății
  • ‑mpărății
  • împărățiilor
  • ‑mpărățiilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

împărăție, împărățiisubstantiv feminin

  • 1. Țară condusă de un împărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Toată curtea și toată împărăția era plină de jale. ISPIRESCU, L. 4. DLRLC
    • format_quote Îi dă fata, ba cică-i mai dă și jumătate din împărăția lui. CREANGĂ, P. 78. DLRLC
    • format_quote An cu an împărăția tot mai largă se sporește. EMINESCU, O. I 144. DLRLC
    • format_quote figurat Stăpînii îi poartă... prin neîmblînzita împărăție a munților. BOGZA, C. O. 354. DLRLC
    • format_quote figurat Clipă cu clipă, înaintînd în împărăția naturii, mă simțeam despărțit de ceasul vremii de față. SADOVEANU, O. VI 526. DLRLC
    • format_quote figurat Eu... zac pierdut în iarba-naltă, Privind, cu ochii beți de poezie, A cerului albastră-mpărăție! IOSIF, P. 35. DLRLC
    • 1.1. Împărăția cerului (sau a cerurilor) = rai. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      sinonime: rai
      • format_quote S-a fost molipsit, cînd bîntuia o boală năprasnică asupra norodului, de la pătimași, îngrijindu-i și... s-a mutat întru împărăția cerului. CARAGIALE, O. III 86. DLRLC
  • 2. Faptul de a împărăți. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Și fiul craiului, văzînd că nu-i lucru de șagă, se lasă și el de împărăție și... se întoarce înapoi la tată-său acasă. CREANGĂ, P. 187. DLRLC
  • 3. învechit Sultan, împărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote A pășit înaintea împărăției al șaptelea filozof, cu numele Mitride. SADOVEANU, D. P. 113. DLRLC
    • format_quote Ulițile pe unde trecea... împărăția călare erau pustii. SADOVEANU, Z. C. 289. DLRLC
    • chat_bubble Împărăția-ta (sau -voastră), formulă de adresare către un împărat. DEX '09 DEX '98 DLRLC
      • format_quote Să ne-nfățișăm împărăției-tale. TEODORESCU, P. P. 103. DLRLC
etimologie:
  • Împărat + sufix -ie. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.