11 definiții pentru șișăit (part.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ȘÂȘÂÍ, șấșâi, vb. IV. Tranz. 1. (Pop.) A repeta în mod prelungit și monoton sunetul „ș” pentru a liniști sau a adormi un copil mic. 2. Intranz. A foșni ușor; a fâșâi. [Var.: (pop.) șișăí vb. IV] – Formație onomatopeică.

ȘÂȘÂÍ, șấșâi, vb. IV. Tranz. A repeta în mod prelungit și monoton sunetul „ș” pentru a liniști sau a adormi un copil mic. – Formație onomatopeică.

ȘIȘĂÍ, pers. 3 șíșăie, vb. IV. Intranz. A foșni ușor; a fâșâi. – Formație onomatopeică.

ȘIȘĂÍ, șișăiesc, vb. IV. Intranz. (Despre frunze, petale, hîrtii etc.) A foșni ușor; a fîșîi. Se pornise vîntul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă, șișăind domol. COȘBUC, P. I 250.

ȘÎȘÎÍ, șî́șîi și șîșîiesc, vb. IV. Tranz. A repeta în mod prelungit și monoton sunetul «ș», pentru a liniști pe cineva (în special pentru a adormi un copil mic). – Variantă: șișií (MARIAN, NA. 180) vb. IV.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!șâșâí/șișăí (a ~) (pop.) vb., ind. prez. 3 șấșâie/șíșăie, imperf. 3 sg. șâșâiá/șișăiá; conj. prez. 3 să șấșâie/să șíșăie

șâșâí (a liniști) vb., ind. și conj. prez. 3 sg. șâșâie, imperf. 3 sg. șâșâiá

șișăí (a foșni) vb., ind. și conj. prez. 3 sg. șíșăie, imperf. 3 sg. șișăiá


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

șâșâí, șấșâi și șâșâiésc, vb. IV (reg.) 1. (despre frunzele mișcate de vânt, despre ape etc.) a produce un zgomot slab și continuu; a șușui, a șoșoi, a foșni, a fâșâi, a șușoti, a murmura, a susura. 2. (despre copiii mici) a liniști, a adormi prin repetarea prelungită și monotonă a sunetului ș; a șușui. 3. a șuiera.

Intrare: șișăit (part.)
șișăit1 (part.) participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • șișăit
  • șișăitul
  • șișăitu‑
  • șișăi
  • șișăita
plural
  • șișăiți
  • șișăiții
  • șișăite
  • șișăitele
genitiv-dativ singular
  • șișăit
  • șișăitului
  • șișăite
  • șișăitei
plural
  • șișăiți
  • șișăiților
  • șișăite
  • șișăitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

șâșâi șișăi șișii

  • 1. tranzitiv popular A repeta în mod prelungit și monoton sunetul „ș” pentru a liniști sau a adormi un copil mic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC
  • 2. intranzitiv unipersonal A foșni ușor.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: foșni fâșâi attach_file un exemplu
    exemple
    • Se pornise vîntul prin cireș, și floarea A-nceput să ningă, șișăind domol. COȘBUC, P. I 250.
      surse: DLRLC
  • comentariu Varianta șișii, precum și flexiunile având persoana 1 -esc sunt valabile numai pentru sensul (1.).
    surse: dexonline

etimologie: