20 de definiții pentru întreg, întreagă întreg


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNTRÉG, -EÁGĂ, întregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ◊ Loc. adv. Pe de-a-ntregul = în întregime; peste tot, pe toată suprafața. ♦ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefracționată. ♦ Neînceput, neatins, din care nu lipsește nimic. 2. Teafăr, sănătos, nevătămat. ♦ Fig. Neclintit, integru. 3. (Despre noțiuni temporale) Deplin, complet. 4. (Mat.) Care se poate obține prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuși. – Lat. integer, -gra.

ÎNTRÉG, -EÁGĂ, întregi, adj. 1. Tot, complet, din care nu s-a luat nimic. ◊ Loc. adv. Pe de-a-ntregul = în întregime; peste tot, pe toată suprafața. ♦ (Mat.; substantivat, m.) Unitate nefracționată. ♦ Neînceput, neatins, din care nu lipsește nimic. 2. Teafăr, sănătos, nevătămat. ♦ Fig. Neclintit, integru. 3. (Despre noțiuni temporale) Deplin, complet. 4. (Mat.) Care se poate obține prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuși. – Lat. integer, -gra.

întreg, ~ea [At: COD. VOR. 80/12 / Pl: ~egi, ~ege / E: ml integer, -gra, -grum] 1 a Din care nu s-a luat nimic Si: intact, complet, tot. 2 a Nevătămat. 3 a Sănătos. 4 a (D. sănătate) Deplin. 5 a (D. oameni) În deplinătatea facultăților mintale. 6 a Curajos. 7 a (înv; d. o fată) Virgină. 8 a (Înv; pex) Nevinovat. 9 (Îlav) Pe de-a-ntregul În întregime. 10 (Îal) Peste tot. 11 a (Fig; d. persoane) Care nu poate fi clintit, zdruncinat în convingerile sau principiile sale Si: integru. 12 a (Înv) Care nu curge Si: solid. 13 sf (Înv) Soliditate. 14 a (D. noțiuni temporale) Deplin. 15 a (D. oameni) De vârstă matură. 16-17 a (Îs) Notă (sau pauză) ~eagă (Notă sau) pauză cu durata de patru timpi. 18 sm (Mat) Unitate nefracționară. 19 a Care nu are reticențe, nu ascunde nimic Si: sincer. 20 a (D. porumbei) Blând. 21 a Din care nu lipsește nimic Si: neatins, neînceput. 22 a Veritabil. 23 av Pe deplin. 24 sm (Înv) Stâncă în care se găsește cuarțul. 25 sm Zăpadă neatinsă. 26 a (Mat) Care se poate obține prin adăugarea repetată a numărului unu la el însuși. corectată

ÎNTRÉG, -EÁGĂ, întregi, adj. 1. Din care nu lipsește nimic, luat în totalitatea lui, în întregime; tot, complet, neștirbit. Și visînd o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă. EMINESCU, O. I 210. Atunci natura-ntreagă... își puse pentru mine coroana sa de flori. ALECSANDRI, P. A. 65. ◊ (Substantivat, n.) Întregul este mai mare decît partea.Loc. adv. Pe de(-a)-ntregul = în întregime; peste tot, pe tot cuprinsul. Bate-ți negrul Pe de-ntregul. ALECSANDRI, P. P. 11. ♦ (Despre lucruri care se pot consuma sau despre recipientul în care se află ele) Din care nu s-a luat nimic, neatins, neînceput. Îi mergeau sarmalele întregi pe gît. CREANGĂ, P. 32. Și slănina întreagă, și varza unsă, nu se poate. 2. (Despre ființe) Teafăr, sănătos, neatins de vreo infirmitate fizică sau psihică. Eram tineri și eram întregi. SAHIA, N. 19. Ei, vezi, și să te miri ce spun: Din om întreg te fac nebun Și din voinic, neom te lasă! COȘBUC, P. I 243. Era... întreg la minte. ISPIRESCU, L. 217. ◊ (Despre abstracte) Vă veți bucura pururea de o întreagă sănătate. DRĂGHICI, R. 157. ♦ Viu. Dacă rămîne întreg coconul, se primejduiește viața ei. SADOVEANU, D. P. 45. ♦ Fig. Neclintit, neșovăitor, integru. Femeile și fetele în scrierile lui ’Turgheniev au caracterul întreg, hotărît. GHEREA, ST. CR. II 220. ◊ Expr. Inimă întreagă = caracter îndrăzneț, curajos. Frunzuliță foaie fragă, A cui ești, fetiță dragă?A ălui cu musteața neagră Și cu inima întreagă. ȘEZ. I 291. Mi-oi face inima-ntreagă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 83. 3. (Despre noțiuni temporale) Deplin, complet, încheiat. Dar cum să stai o noapte întreagă... după aceea. DUMITRIU, N. 134. Și în toată împărăția se ținu veselie mare o săptămînă întreagă. ISPIRESCU, L. 2. Galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un cînt. EMINESCU, O. IV 35. ◊ (Întărind ideea de durată) Vaporii de apă care se ridicau din mare, de pe Dunăre și din ghiolurile deltei rămîneau plutind în atmosferă ceasuri întregi. BART, E. 386. Mi-a fost luni întregi mînie Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51. 4. (Aritm.; despre numere) Care se poate obține prin adunarea repetată a numărului «unu» cu el însuși. Raportul a două segmente de dreaptă se exprimă printr-o fracție sau printr-un număr întreg. ♦ (Substantivat, m.) Număr care conține numai unități nefracționate. Doi întregi și patru șeptimi.

ÎNTRÉG1 ~gi m. mat. Număr fără unități fracționare. Trei ~gi și două zecimi. [Sil. în-treg] /<lat. integer, ~gra

ÎNTRÉG2 ~eágă (~égi) 1) A cărui integritate nu este atinsă; integral. Pâine ~eagă. Lan ~. Text ~.Număr ~ număr care nu conține o fracție. 2) (mai ales înaintea cuvântului determinat) Care cuprinde ceva în totalitatea sa; căruia nu-i lipsește nimic; tot; deplin; complet. ~ satul. ~eaga școală. ~ echipajul. ~eaga livadă.Pe de-a-ntregul în întregime; cu totul. 3) (despre unități de timp) Care durează de la început până la sfârșit; tot. Anul ~. Noaptea ~eagă. 4) (despre persoane) Care nu are infirmități (fizice sau psihice); fără nici o leziune; teafăr. Om ~.Cu mintea ~eagă (sau ~ la minte) sănătos din punct de vedere psihic. /<lat. integer, ~gra

întreg a. 1. cărui nimic nu-i lipsește: o zi întreagă; număr întreg, în opozițiune cu fracțiunea; 2. fig. sănătos (la cap sau la minte): om întreg. [Lat. INTEGRUM]. ║ n. totalitate.

întrég, -eágă adj., pl. m. și f. egĭ (lat. ĭntéger, -gra, -grum, îld. integer, d. in, ne, nu, și tag din táctus, atins, adică integer = intáctus, intact; it. intéro, fr. entier, sp. entero, pg. enteiro. V. integru). Deplin, complet, căruĭa nu-ĭ lipsește nimic, tot: o zi întreagă, țara întreagă saŭ întreaga țară, poporu întreg saŭ întregu popor (fals: întreg poporu). Fig. Neatins, nevătămat: onoare întreagă. Sănătos (maĭ ales la minte): om întreg. Aritm. Număr întreg, compus din unitățĭ întregĭ (nu din fracțiunĭ), ca 19, 150, 1000 ș. a. S. m. Un întreg, un număr întreg. S. n. fără pl. Întregu e maĭ mare de cît partea, totalitatea e maĭ mare de cît fracțiunile: poporu în întregu luĭ, în întregimea luĭ, în totalitate. Pe de-a întregu (fam.), în întregime. Adv. Întreg, în întregime, integral: a plăti întreg.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întrég adj. m., f. întreágă, g.-d. art. întrégii; pl. m. și f. întrégi

pe de-a-ntrégul loc. adv.

pe de-a-ntrégul loc. adv.

întrég adj. m., f. întreágă, g.-d. art. întrégii; pl. m. și f. întrégi


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTREÁGĂ adj. v. castă, fecioară, neprihănită, virgină.

ÎNTRÉG adj., s. I. adj. 1. v. complet. 2. complet, integral. (Textul întreg al nuvelei.) 3. v. exhaustiv. 4. v. total. 5. v. împlinit. 6. deplin, împlinit, încheiat. (Au trecut zece ani întregi.) 7. bun, plin. (O zi întreagă a tot muncit.) 8. rotund. (Cifră întreagă.) 9. tot. (Întreaga țară.) 10. v. deplin. 11. v. plin. 12. intact, neatins, neștirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a rămas întreg după cădere.) 13. v. neînceput. 14. v. teafăr. 15. v. normal. II. s. v. ansamblu.

ÎNTREG-DE-ÁRS s. v. holocaust.

întrea adj. v. CASTĂ. FECIOARĂ. NEPRIHĂNITĂ. VIRGINĂ.

ÎNTREG adj., s. I. adj. 1. complet. (O cantitate ~.) 2. complet, integral. (Textul ~ al nuvelei.) 3. complet, exhaustiv, integral, total. (Studiu ~; excerptare ~ a unui material.) 4. complet, deplin, integral, tot, total. (Suma ~ de plată.) 5. complet, împlinit. (Cinci ani ~.) 6. deplin, împlinit, încheiat. (Au trecut zece ani ~.) 7. bun, plin. (O zi ~ a tot muncit.) 8. rotund. (Cifră ~.) 9. tot. (~ țară.) 10. complet, deplin, integral, total, (livr.) plenar, (înv.) cumplit. (Mulțumire ~; realizare ~.) 11. neînceput, plin. (Un pahar ~ cu apă.) 12. intact, neatins, neștirbit, (pop.) nestricat. (Paharul a rămas ~ după cădere.) 13. intact, neatins, neînceput, (glumeț, fig.) virgin. (Pachetul de țigări a rămas ~.) 14. intact, neatins, nevătămat, sănătos, teafăr, valid, zdravăn, (pop.) nestricat, (înv. și reg.) nebîntuit, (reg.) neted. (A scăpat ~ din accident.) 15. normal, sănătos, zdravăn. (Ești om ~, îți dai seama ce ai făcut?) II. s. ansamblu, tot. (Un ~ unitar.)

întreg-de-ars s. v. HOLOCAUST.

Întreg ≠ parte, mutilat, neteafăr, schilod


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

întrég (întreágă), adj.1. Teafăr, sănătos. – 2. Neatins, din care nu lipsește nimic. – 3. Ferm, integru. – 4. Complet, tot, din care nu s-a luat nimic. – 5. (S. n.) Număr întreg. – 6. (S. n.) Totalitate, ansamblu. – Mr. (î)ntreg, megl. antreg, istr. ăntreg. Lat. integrum (Diez, I, 238; Pușcariu 892; Candrea-Dens., 886; REW 4479; DAR), cf. it. intero (piem. intręk, ligur. intriegu, v. sard. intreu), v. fr. entre „robust”, (Morawski, Mélanges A. Thomas, Paris 1927, p. 305), fr. entier, sp. entero, port. enteiro. Pentru schimbarea de accent, cf. Rosetti, I, 51. Este dublet al lui integru, adj., din același etimon lat. (sec. XIX). Der. neîntreg, adj. (incomplet; fricos); întregime, s. f. (totalitate, integritate); întregie, s. f. (înv., integritate); întregiune (var. întregăciune, întregătate), s. f. (înv., integritate, plenitudine); întregi, vb. (a completa; a sfîrși, a termina); întregitor, adj. (care întregește).


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

PARS PRO TOTO (lat.) parte pentru întreg – Figură de stil, denumită sinecdocă, constând în sugerarea întregului prin descrierea sau numirea unei părți caracteristice din întreg.

Intrare: întreg, întreagă
întreg adjectiv
adjectiv (A80)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întreg
  • ‑ntreg
  • întregul
  • întregu‑
  • ‑ntregul
  • ‑ntregu‑
  • întrea
  • ‑ntrea
  • întreaga
  • ‑ntreaga
plural
  • întregi
  • ‑ntregi
  • întregii
  • ‑ntregii
  • întregi
  • ‑ntregi
  • întregile
  • ‑ntregile
genitiv-dativ singular
  • întreg
  • ‑ntreg
  • întregului
  • ‑ntregului
  • întregi
  • ‑ntregi
  • întregii
  • ‑ntregii
plural
  • întregi
  • ‑ntregi
  • întregilor
  • ‑ntregilor
  • întregi
  • ‑ntregi
  • întregilor
  • ‑ntregilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întreg, întreagă întreg

  • 1. Din care nu s-a luat nimic.
    exemple
    • Și visînd o-ntreagă lume Tot nu poate să adoarmă. EMINESCU, O. I 210.
      surse: DLRLC
    • Atunci natura-ntreagă... își puse pentru mine coroana sa de flori. ALECSANDRI, P. A. 65.
      surse: DLRLC
    • 1.1. locuțiune adverbială Pe de(-a)-ntregul = în întregime; peste tot, pe toată suprafața.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Bate-ți negrul Pe de-ntregul. ALECSANDRI, P. P. 11.
        surse: DLRLC
    • 1.2. matematică (și) substantivat masculin Unitate nefracționată.
      surse: DEX '09 DEX '98 un exemplu
      exemple
      • Întregul este mai mare decât partea.
        surse: DLRLC
      • 1.2.1. Număr care conține numai unități nefracționate.
        surse: DLRLC un exemplu
        exemple
        • Doi întregi și patru șeptimi.
          surse: DLRLC
    • 1.3. Din care nu lipsește nimic.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: neatins neînceput 2 exemple
      exemple
      • Îi mergeau sarmalele întregi pe gît. CREANGĂ, P. 32.
      • Și slănina întreagă, și varza unsă, nu se poate.
  • exemple
    • Eram tineri și eram întregi. SAHIA, N. 19.
      surse: DLRLC
    • Ei, vezi, și să te miri ce spun: Din om întreg te fac nebun Și din voinic, neom te lasă! COȘBUC, P. I 243.
      surse: DLRLC
    • Era... întreg la minte. ISPIRESCU, L. 217.
      surse: DLRLC
    • (Despre abstracte) Vă veți bucura pururea de o întreagă sănătate. DRĂGHICI, R. 157.
      surse: DLRLC
    • surse: DLRLC un exemplu
      exemple
      • Dacă rămîne întreg coconul, se primejduiește viața ei. SADOVEANU, D. P. 45.
        surse: DLRLC
    • exemple
      • Femeile și fetele în scrierile lui Turgheniev au caracterul întreg, hotărît. GHEREA, ST. CR. II 220.
        surse: DLRLC
      • 2.2.1. expresie Inimă întreagă = caracter îndrăzneț, curajos.
        surse: DLRLC 2 exemple
        exemple
        • Frunzuliță foaie fragă, A cui ești, fetiță dragă? – A ălui cu musteața neagră Și cu inima întreagă. ȘEZ. I 291.
          surse: DLRLC
        • Mi-oi face inima-ntreagă. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 83.
          surse: DLRLC
  • 3. Despre noțiuni temporale:
    exemple
    • Dar cum să stai o noapte întreagă... după aceea. DUMITRIU, N. 134.
      surse: DLRLC
    • Și în toată împărăția se ținu veselie mare o săptămînă întreagă. ISPIRESCU, L. 2.
      surse: DLRLC
    • Galbena luncă visează o iarnă întreagă de-un cînt. EMINESCU, O. IV 35.
      surse: DLRLC
    • Vaporii de apă care se ridicau din mare, de pe Dunăre și din ghiolurile deltei rămîneau plutind în atmosferă ceasuri întregi. BART, E. 386.
      surse: DLRLC
    • Mi-a fost luni întregi mînie Că tu nu te-ai priceput. COȘBUC, P. I 51
      surse: DLRLC
  • 4. matematică Care se poate obține prin adunarea repetată a numărului unu cu el însuși.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
    exemple
    • Raportul a două segmente de dreaptă se exprimă printr-o fracție sau printr-un număr întreg.
      surse: DLRLC

etimologie: