20 de definiții pentru întâlnit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

întâlnit1 sn [At: MURNU, O. 227 / V: ~tăl~ / Pl: ~uri / E: întâlni] 1-5 Întâlnire (1-6).

întâlnit2, ~ă a [At: DOSOFTEI, V. S. 43 / V: ~tăl~ / Pl: ~iți, ~e / E: întâlni] 1-2 (Peste care a dat cineva sau) pe care l-a găsit din întâmplare. 3-4 Care s-a văzut cu cineva (în urma unei înțelegeri prealabile). 5 (Fig) Îmbolnăvit pe neașteptate. 6 (Fig; îe) A fi ~ A avea apoplexie. 7 (Îs) Apă ~ă Apă luată dintr-un loc în care se întâlnesc două sau mai multe pârâuri.

întălni v vz întâlni

întălnit2 sn vz întâlnit2

întâlni [At: PALIA (1581), ap. C. CR. 72/25 / V: (îrg) ~tăl~ / Pzi: ~nesc / E: în- + tâlni] 1-2 vtrr A da de cineva sau de ceva. 3-4 vrr A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile Si: (îvp) a întâmpina (2). 5-6 vtr A se afla în prezența cuiva sau a ceva. 7-8 vtru (Gmt; d. linii) A (se) atinge. 9-10 vtru (Gmt; d. linii) A (se) intersecta într-un punct. 11 vru (Înv) A se întâmpla. 12 vt (Îrg) A ținti ceva. 13 vt A găsi. 14 vt A descoperi. 15 vt A da peste ceva. 16 A avea parte de ceva. 17-18 vtr A (se) afla. 19-20 vtr A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă Si: a se lupta, a se confrunta. 21 vtf A face să fie împreună.

ÎNTÂLNÍ, întâlnesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A da întâmplător de cineva sau de ceva; a se încrucișa în drum cu cineva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct. 2. Refl. recipr. A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva. 3. Tranz. A găsi; a descoperi. ♦ (De obicei în construcții negative) A da peste..., a avea parte de... 4. Tranz. și refl. A (se) găsi, a (se) afla. 5. Tranz. și refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă. – În + tâlni (înv. „a întâlni”, probabil < magh.).

ÎNTÂLNÍ, întâlnesc, vb. IV. 1. Tranz. și refl. recipr. A da de cineva sau de ceva; a se afla în prezența cuiva sau a ceva. ♦ (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct. 2. Refl. recipr. A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva. 3. Tranz. A găsi; a descoperi. ♦ (De obicei în construcții negative) A da peste..., a avea parte de... 4. Tranz. și refl. A (se) găsi, a (se) afla. 5. Tranz. și refl. recipr. A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă. – În + tâlni (Înv. „a întâlni”, probabil < magh.).

ÎNTÎLNÍ, întîlnesc, vb. IV. 1. Tranz. A da în cale de cineva sau de ceva, a se încrucișa pe drum cu cineva sau cu ceva (din întîmplare). Îl întîlnea întotdeauna, prezent la aceleași ore. C. PETRESCU, C. V. 127. Că-n amiazi venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49. Mi-aduc aminte că l-am întîlnit o dată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31. ◊ Fig. (Cu complementul «ochii»,«privirea») Îi întîlni ochii negri. DUMITRIU, N. 150. Căpitanul mi-a întîlnit privirea și a rămas ca o linie. CAMIL PETRESCU, U. N. 16. ♦ Refl. (Cu determinări introduse prin prep. «cu») Acolo se întîlni cu zmeul. ISPIRESCU, L. 27. De-acolo mergînd mai departe, iaca se întîlnește și cu cățelușa. CREANGĂ, P. 291. Într-o zi cu dulce soare, Mărioara se-ntîlnea C-un străin care venea. ALECSANDRI, P. I 96. ◊ Refl. reciproc. Carul și tractorul se întîlniră în drum, cotiră împreună, merseră pînă-ntr-o văiugă. CAMILAR, TEM. 47. Ne-am întîlnit într-o sară-amîndoi... Și-am umblat o sară, numai noi. D. BOTEZ, P. O. 75. Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120. ♦ Tranz. fact. (Rar) Cînd ți-i dor, mîndră, de mine, Du-te-n codru la un spine Ș-acolo te jeluiește, Doar dumnezeu ne-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118. Dar eu n-am cap să te uit, Că cu gîndul te-aș uita, Nu mă lasă inima; Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește! id. ib. 164. ♦ Refl. reciproc. (Despre linii geometrice sau topografice) A se uni într-un punct. (În contexte figurate) Parcă drumurile oamenilor se-ntîlnesc numaidecît. SADOVEANU, O. VII 44. ♦ A da peste ceva neplăcut (piedici, greutăți). Lăpușneanul nu întîlnise nici o împedicare în drumul său. NEGRUZZI, S. I 142. 2. Refl. și refl. reciproc. A ajunge în același loc cu cineva, în urma unei înțelegeri. Spune-mi locul și ora unde ne întîlnim. C. PETRESCU, C. V. 255. Se întîlni Andrei cu Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 258. Ne-om întîlni la cutare fîntînă. ȘEZ. III 5. 3. Tranz. Fig. A găsi. În limba scrierilor lui Budai-Deleanu întîlnim multe regionalisme.De cînd colindă ținuturile acestea n-a întîlnit un astfel de entuziasm. SAHIA, N. 67. ♦ Refl. (De obicei în construcții negative, urmat de determinări introduse prin prep. «cu») A nu mai găsi, a nu mai avea parte de... Dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaia pe care-l uzurpase frate-său. GHICA, S. 369. 4. Refl. reciproc. A ajunge față în față, pentru a-și măsura forțele, a se ciocni cu cineva (într-un duel, într-o luptă, într-o competiție sportivă). V. încăiera. Cele două campioane de ping-pong s-au întîlnit în sala sporturilor.Armatele dușmane s-au întîlnit în zori. ALECSANDRI, P. II 158.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

întâlní (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întâlnésc, imperf. 3 sg. întâlneá; conj. prez. 3 întâlneáscă


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNTÂLNÍ vb. 1. a (se) vedea, (pop.) a (se) găsi, (înv. și reg.) a (se) întâmpina, a (se) tâlni. (Când v-ați ~ ultima oară?) 2. a se confrunta, a se înfrunta, a se întrece. (Echipele se ~ mâine.) *3. v. întâmpina.

A (se) întâlni ≠ a (se) despărți


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

întîlní (întîlnésc, întîlnít), vb.1. A da de cineva sau de ceva. – 2. A afla, a găsi, a da peste. – 3. (Refl.) A se vedea cu cineva, a coincide undeva cu cineva. – 4. (Refl., Maram.) A i se întîmpla ceva cuiva. – Var. (înv.) întălni, (Bucov.) tîlni. Mag. találni „a întîlni” (Cihac, II, 509; Tiktin; Gáldi, Dict., 97), cu pref. în-. Der. nu pare normală: rezultatul, *întătălni, pare a se fi disimulat prin dispariția lui lă: cf., din același etimon, tătălui (var. întătălui, tătăli), vb. refl. (a se întîlni, a se aduna), cuvînt rar, în Trans. Totuși, Drăganu, Dacor., VI, 159 și DAR resping această der. și îl explică pe întîlni prin intermediul mag. talán „poate”, ipoteză inadmisibilă. Apare din sec. XVI. – Der. întîlnit, adj. (găsit, aflat; care a suferit o boală brusc; în medicina populară se spune despre apa aflată la confluența a două surse); întîlnitor, adj. (care întîlnește); întîlnire (var. tîlnire), s. f. (acțiunea de a întîlni; contact, întrevedere; meci); întîlniș, s. n. (întîlnire); întîlnitură, s. f. (confluență; paralizie, atribuită în medicina populară întîlnirii cu duhurile rele); întîlneală, s. f. (paralizie).

A ÎNTÂLNÍ ~ésc tranz. A găsi în calea sa. /în + înv. a tâlni

A SE ÎNTÂLNÍ mă ~ésc intranz. 1) (despre persoane) A veni în același loc și în același timp (în urma unei înțelegeri prealabile sau întâmplător). 2) (despre ființe sau obiecte în mișcare) A trece prin același loc, venind în întâmpinare și continuându-și drumul în direcții opuse; a se încrucișa; a se ajunge. 3) (despre linii, drumuri) A veni din direcții diferite, unindu-se într-un punct; a se întretăia; a se încrucișa; a se intersecta. /în + înv. a tâlni

întâlnì v. 1. a găsi în drum pe cineva sau ceva (fără a căuta): l’am întâlnit ieri; 2. a se ajunge în cale: ne-am întâlnit pe teren. [Vechiu-rom. tălni = ung. TALNI; sensul 3 după fr. rencontrer].

întîlnésc și (vechĭ, azĭ Bucov. Serbia) tîlnesc v. tr. (ung. találni). Găsesc în mers pe cineva care merge și el saŭ a venit de curînd: l-am întîlnit în drum spre casă. V. refl. Găsesc pe cineva pe drum: întorcîndu-mă acasă, m’am întîlnit cu el, ne-am întîlnit la colțu caseĭ. Mă cĭocnesc, mă încaĭer în duel saŭ în războĭ. V. întîmpin.

întâlní vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. întâlnésc, imperf. 3 sg. întâlneá; conj. prez. 3 sg. și pl. întâlneáscă

ÎNTÎLNI vb. 1. a (se) vedea, (pop.) a (se) găsi, (înv. și reg.) a (se) întîmpina, a (se) tîlni. (Cînd v-ați ~ ultima oară?) 2. a se confrunta, a se înfrunta, a se întrece. (Echipele se ~ mîine.) 3.* (fig.) a întîmpina. (~ mari greutăți.)


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

LES BEAUX ESPRITS SE RENCONTRENT (fr.) spiritele alese se întâlnesc – Mințile subtile se înțeleg pe planul ideilor sau ajung independent la aceleași adevăruri. Expresia are și un sens ironic.

RARAM FACIT MIXTURAM CUM SAPIENTIA FORMA (lat.) rareori întâlnești frumusețea și înțelepciunea laolaltă – Petroniu, „Satyricon”, 94.

Intrare: întâlnit
întâlnit participiu
participiu (PT2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • întâlnit
  • ‑ntâlnit
  • întâlnitul
  • întâlnitu‑
  • ‑ntâlnitul
  • ‑ntâlnitu‑
  • întâlni
  • ‑ntâlni
  • întâlnita
  • ‑ntâlnita
plural
  • întâlniți
  • ‑ntâlniți
  • întâlniții
  • ‑ntâlniții
  • întâlnite
  • ‑ntâlnite
  • întâlnitele
  • ‑ntâlnitele
genitiv-dativ singular
  • întâlnit
  • ‑ntâlnit
  • întâlnitului
  • ‑ntâlnitului
  • întâlnite
  • ‑ntâlnite
  • întâlnitei
  • ‑ntâlnitei
plural
  • întâlniți
  • ‑ntâlniți
  • întâlniților
  • ‑ntâlniților
  • întâlnite
  • ‑ntâlnite
  • întâlnitelor
  • ‑ntâlnitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

întâlni întâlnire

  • 1. tranzitiv reflexiv reciproc A da întâmplător de cineva sau de ceva; a se încrucișa în drum cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: încrucișa antonime: despărți 13 exemple
    exemple
    • Îl întîlnea întotdeauna, prezent la aceleași ore. C. PETRESCU, C. V. 127.
      surse: DLRLC
    • Că-n amiazi venind pe vale, Întîlnii pe Lina-n cale. COȘBUC, P. I 49.
      surse: DLRLC
    • Mi-aduc aminte că l-am întîlnit o dată prin zmeuriș. CREANGĂ, P. 31.
      surse: DLRLC
    • figurat Îi întîlni ochii negri. DUMITRIU, N. 150.
      surse: DLRLC
    • figurat Căpitanul mi-a întîlnit privirea și a rămas ca o linie. CAMIL PETRESCU, U. N. 16.
      surse: DLRLC
    • Acolo se întîlni cu zmeul. ISPIRESCU, L. 27.
      surse: DLRLC
    • De-acolo mergînd mai departe, iaca se întîlnește și cu cățelușa. CREANGĂ, P. 291.
      surse: DLRLC
    • Într-o zi cu dulce soare, Mărioara se-ntîlnea C-un străin care venea. ALECSANDRI, P. I 96.
      surse: DLRLC
    • Carul și tractorul se întîlniră în drum, cotiră împreună, merseră pînă-ntr-o văiugă. CAMILAR, TEM. 47.
      surse: DLRLC
    • Ne-am întîlnit într-o sară-amîndoi... Și-am umblat o sară, numai noi. D. BOTEZ, P. O. 75.
      surse: DLRLC
    • Sînt ani la mijloc și-ncă mulți vor trece Din ceasul sfînt în care ne-ntîlnirăm. EMINESCU, O. I 120.
      surse: DLRLC
    • factitiv rar Cînd ți-i dor, mîndră, de mine, Du-te-n codru la un spine Ș-acolo te jeluiește, Doar dumnezeu ne-ntîlnește. JARNÍK-BÎRSEANU, D. 118.
      surse: DLRLC
    • factitiv rar Dar eu n-am cap să te uit, Că cu gîndul te-aș uita, Nu mă lasă inima; Visul iar mă necăjește Și cu tine mă-ntîlnește! JARNÍK-BÎRSEANU, D. 164.
      surse: DLRLC
    • 1.1. (Despre linii geometrice sau topografice) A (se) atinge, a (se) intersecta într-un punct.
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: atinge intersecta un exemplu
      exemple
      • figurat Parcă drumurile oamenilor se-ntîlnesc numaidecît. SADOVEANU, O. VII 44.
        surse: DLRLC
  • 2. reflexiv reciproc A se vedea cu cineva în urma unei înțelegeri prealabile; a avea întrevedere cu cineva.
    surse: DEX '09 DEX '98 3 exemple
    exemple
    • Spune-mi locul și ora unde ne întîlnim. C. PETRESCU, C. V. 255.
      surse: DLRLC
    • Se întîlni Andrei cu Mihai-vodă. BĂLCESCU, O. II 258.
      surse: DLRLC
    • Ne-om întîlni la cutare fîntînă. ȘEZ. III 5.
      surse: DLRLC
    • diferențiere A ajunge în același loc cu cineva, în urma unei înțelegeri.
      surse: DLRLC
  • surse: DEX '09 DEX '98
    • 3.1. (De obicei în construcții negative) A da peste..., a avea parte de...
      surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exemplu
      exemple
      • Lăpușneanul nu întîlnise nici o împedicare în drumul său. NEGRUZZI, S. I 142.
        surse: DLRLC
  • 4. tranzitiv reflexiv A (se) găsi, a (se) afla.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: afla găsi 3 exemple
    exemple
    • În limba scrierilor lui Budai-Deleanu întâlnim multe regionalisme.
      surse: DLRLC
    • De cînd colindă ținuturile acestea n-a întîlnit un astfel de entuziasm. SAHIA, N. 67.
      surse: DLRLC
    • Dar nu s-a mai întîlnit cu postul de capuchehaia pe care-l uzurpase frate-său. GHICA, S. 369.
      surse: DLRLC
  • 5. tranzitiv reflexiv reciproc A avea pe cineva drept adversar într-o competiție sportivă; a se lupta, a se confrunta cu cineva într-o competiție sportivă.
    surse: DEX '98 DLRLC sinonime: ciocni confrunta lupta 2 exemple
    exemple
    • Cele două campioane de ping-pong s-au întâlnit în sala sporturilor.
      surse: DLRLC
    • Armatele dușmane s-au întîlnit în zori. ALECSANDRI, P. II 158.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • În + tâlni (învechit „a întâlni”, probabil din limba maghiară).
    surse: DEX '09 DEX '98