12 definiții pentru înhăma

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ÎNHĂMA, înham, vb. I. 1. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. – În + ham.

ÎNHĂMA, înham, vb. I. 1. Tranz. A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul. 2. Tranz. și refl. Fig. A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. – În + ham.

înhăma [At: NECULCE, ap. LET. II, 304 / V: (reg) ~hama / Pzi: înham, (reg) înhăm / E: în + ham] 1 vt A pune hamuri pe cal sau pe alt animal de tracțiune spre a-l atașa la un vehicul. 2 vt A atașa calul sau alt animal de tracțiune la un vehicul. 3-4 vtr (Fig) A (se) angaja în realizarea unui lucru care necesită eforturi stăruitoare Si: (pfm) a (se) înjuga. 5 vr (Reg; îe) A se ~ după ... A prigoni pe cineva.

ÎNHĂMA, înham, vb. I. Tranz. 1. A pune hamurile pe cal (sau pe alt animal de tracțiune); a prinde calul la căruță, la trăsură sau la sanie. Nu-l mai ținea locul de nerăbdare... să înhame caii la căruță și să se înapoieze acasă la maică-sa. GALACTION, O. I 263. Înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă. CREANGĂ, P. 114. În grajd de piatră că intra, Herghelia-și înhăma. TEODORESCU, P. P. 90. ◊ Fig. A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24. ◊ Absol. Miai, înhamă și să-i dăm drumul. PREDA, Î. 85. De la București am înhămat, Toată noaptea am mînat. PĂSCULESCU, L. P. 300. ◊ Refl. pas. S-au înhămat caii la două sănii. SADOVEANU, O. I 400. ◊ Refl. (Rar, despre persoane) Înhamă-te pă tine și trage zdreavăn pînă ce-i ieși din zăpadă. ALECSANDRI, T. I 116. 2. Fig. A angaja la un lucru greu. Tu, stăpîn, iei omul sărac, il înhami ca pe un cal. CAMILAR, N. II 242. ◊ Refl. Piatră mare Sta trîntită... Deli-bașa se-ncerca, Dar s-o miște nu putea. Ienicerii Că-și chema Și cu toții Se-nhăma. TEODORESCU, P. P. 555.

A ÎNHĂMA înham tranz. 1) (mai ales cai) A atașa la un vehicul (pentru a trage) cu ajutorul hamurilor. 2) fig. (persoane) A pune la un lucru greu; a înjuga. /în + ham

înhám, a -hămá v. tr. Pun în ham: a înhăma calu la căruță. V. refl. Mă pun în ham. Fig. Mă apuc de o afacere grea: la grea muncă te-aĭ înhămat!

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

înhăma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înham, 2 sg. înhami, 3 înha; conj. prez. 1 sg. să înham, 3 să înhame; imper. 2 sg. afirm. înha

înhăma (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. înham, 2 sg. înhami, 3 înhamă; conj. prez. 3 înhame

înhăma vb., ind. prez. 1 sg. înham, 2 sg. înhami, 3 sg. și pl. înhamă; conj. prez. 3 sg. și pl. înhame

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

ÎNHĂMA vb. 1. a prinde, a pune. (~ caii la căruță.) *2. (fig.) a se înjuga. (S-a ~ la o muncă grea.)

ÎNHĂMA vb. 1. a prinde, a pune. (~ caii la căruță.) 2.* (fig.) a se înjuga. (S-a ~ la o muncă grea.)

Intrare: înhăma
verb (VT18)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • înhăma
  • ‑nhăma
  • înhămare
  • ‑nhămare
  • înhămat
  • ‑nhămat
  • înhămatu‑
  • ‑nhămatu‑
  • înhămând
  • ‑nhămând
  • înhămându‑
  • ‑nhămându‑
singular plural
  • înha
  • ‑nha
  • înhămați
  • ‑nhămați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • înham
  • ‑nham
(să)
  • înham
  • ‑nham
  • înhămam
  • ‑nhămam
  • înhămai
  • ‑nhămai
  • înhămasem
  • ‑nhămasem
a II-a (tu)
  • înhami
  • ‑nhami
(să)
  • înhami
  • ‑nhami
  • înhămai
  • ‑nhămai
  • înhămași
  • ‑nhămași
  • înhămaseși
  • ‑nhămaseși
a III-a (el, ea)
  • înha
  • ‑nha
(să)
  • înhame
  • ‑nhame
  • înhăma
  • ‑nhăma
  • înhămă
  • ‑nhămă
  • înhămase
  • ‑nhămase
plural I (noi)
  • înhămăm
  • ‑nhămăm
(să)
  • înhămăm
  • ‑nhămăm
  • înhămam
  • ‑nhămam
  • înhămarăm
  • ‑nhămarăm
  • înhămaserăm
  • ‑nhămaserăm
  • înhămasem
  • ‑nhămasem
a II-a (voi)
  • înhămați
  • ‑nhămați
(să)
  • înhămați
  • ‑nhămați
  • înhămați
  • ‑nhămați
  • înhămarăți
  • ‑nhămarăți
  • înhămaserăți
  • ‑nhămaserăți
  • înhămaseți
  • ‑nhămaseți
a III-a (ei, ele)
  • înha
  • ‑nha
(să)
  • înhame
  • ‑nhame
  • înhămau
  • ‑nhămau
  • înhăma
  • ‑nhăma
  • înhămaseră
  • ‑nhămaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

înhăma, înhamverb

  • 1. tranzitiv A pune hamurile pe cal sau pe alte animale de tracțiune; a pune calul sau un alt animal de tracțiune în ham la un vehicul. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    antonime: deshăma
    • format_quote Nu-l mai ținea locul de nerăbdare... să înhame caii la căruță și să se înapoieze acasă la maică-sa. GALACTION, O. I 263. DLRLC
    • format_quote Înhamă iepușoarele, își ia cojocul între umere și biciul în mînă. CREANGĂ, P. 114. DLRLC
    • format_quote În grajd de piatră că intra, Herghelia-și înhăma. TEODORESCU, P. P. 90. DLRLC
    • format_quote figurat A patra primăvară acuma se grăbește La caru-i să înhame pe zefirii ușori. ALEXANDRESCU, P. 24. DLRLC
    • format_quote (și) absolut Miai, înhamă și să-i dăm drumul. PREDA, Î. 85. DLRLC
    • format_quote (și) absolut De la București am înhămat, Toată noaptea am mînat. PĂSCULESCU, L. P. 300. DLRLC
    • format_quote reflexiv pasiv S-au înhămat caii la două sănii. SADOVEANU, O. I 400. DLRLC
    • format_quote reflexiv rar (Despre persoane) Înhamă-te pă tine și trage zdreavăn pînă ce-i ieși din zăpadă. ALECSANDRI, T. I 116. DLRLC
  • 2. tranzitiv reflexiv figurat A (se) angaja la realizarea unui lucru care cere eforturi stăruitoare; a (se) înjuga. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Tu, stăpîn, iei omul sărac, îl înhami ca pe un cal. CAMILAR, N. II 242. DLRLC
    • format_quote Piatră mare Sta trîntită... Deli-bașa se-ncerca, Dar s-o miște nu putea. Ienicerii Că-și chema Și cu toții Se-nhăma. TEODORESCU, P. P. 555. DLRLC
etimologie:
  • În + ham DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.