10 definiții pentru încrucișat (adj.)


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

încrucișat2, ~ă a [At: ODOBESCU, III, 111/20 / Pl: ~ați, ~e / E: încrucișa] 1 Așezat cruciș. 2 Suprapus. 3 (Mil; îs) Foc ~ Foc deschis asupra inamicului din două părți. 4 (Îs) Cuvinte ~e Rebus. 5 (Îe) A sta, a ședea etc. cu brațele (sau cu mâinile) ~e A sta în inactivitate. 6 (D. ochi, priviri, pex d. oameni) Care se uită cruciș Si: sașiu. 7 (D. drumuri) Care se întretaie. 8 (Lin; d. limbi) Care vin în contact și se influențează reciproc. 9 (D. animale și plante) Împerecheat cu un animal dintr-o altă specie sau cu o plantă dintr-un alt soi, pentru a obține urmași cu calități deosebite.

ÎNCRUCIȘÁT2, -Ă, încrucișați, -te, adj. 1. Care este așezat cruciș. ♦ (Despre drumuri) Care se întretaie. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre oameni) Care se uită cruciș; sașiu. 3. (Despre plante și animale) împerecheat (artificial) cu un animal sau cu o plantă înrudită. – V. încrucișa.

ÎNCRUCIȘÁT2, -Ă, încrucișați, -te, adj. 1. Care este așezat cruciș. ♦ (Despre drumuri) Care se întretaie. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre oameni) Care se uită cruciș; sașiu. 3. (Despre plante și animale) împerecheat (artificial) cu un animal sau cu o plantă înrudită. – V. încrucișa.

ÎNCRUCIȘÁT2, -Ă, încrucișați, -te, adj. 1. Așezat cruciș. Rău mă doare peste spate De curele-ncrucișate. HODOȘ, P. P. 204. ◊ (Despre mîini sau despre picioare) Se lăsă mai mult să cadă, decît să se așeze pe scaun, cu mîinile încrucișate pe genunchi și cu capul plecat. HOGAȘ, M. N. 25. Cîntăreți cu flautul, cari șed turcește, cu picioarele încrucișate. ODOBESCU, S. III 111. ◊ Expr. A sta (sau a ședea) cu brațele (sau cu mîinile) încrucișate = a sta în inactivitate, în așteptare pasivă, nepăsător, indiferent. Sta bietul om cu mîinile încrucișate. ISPIRESCU, L. 207. 2. (Despre ochi sau priviri, p. ext. despre oameni) Care se uită cruciș; zbanghiu, sașiu. Un domn scurt, chel... și cu ochii încrucișați. VLAHUȚĂ, O. A. III 131. Aceasta era mai în vîrstă și ceva încrucișată. CREANGĂ, P. 7. ◊ (Adverbial) Ca să-l poată vedea... mai bine, se iuta cam încrucișat. GALAN, Z. R. 393. Tîrgoveții... privindu-l de aproape, au cunoscut că străinul se uita încrucișat cu ochiul stîng. SADOVEANU, D. P. 156. Uită-te-ncrucișat. BIBICESCU, P. P. 374. 3. Care se întretaie. Pe cărări întortocheate și încrucișate, am ajuns la poalele muncelului. IBRĂILEANU, A. 149. Chiar pe această zăpadă ce se topește acum sub adierea încropită a zefirului primăvăratic n-au fost oare tipărite urme încrucișate ale copoilor? ODOBESCU, S. III 41. 4. (Biol.; despre plante și animale) Împerecheat în mod natural sau artificial cu un animal sau o plantă înrudită. 5. (Lingv.; despre două limbi) Care vin în contact strîns și se influențează reciproc.

ÎNCRUCIȘÁT ~tă (~ți, ~te) 1) v. A ÎNCRUCIȘA și A SE ÎNCRUCIȘA.A sta (sau a ședea) cu brațele (sau mâinile) ~te a) a sta și a privi pasiv la cele din jur; b) a sta degeaba; a pierde vremea. 2) (despre persoane) Care se uită cruciș; sașiu. 3) (despre ochi, privire) Care este orientat cruciș; sașiu; ceacâr; ponciș; zbanghiu. /v. a (se) încrucișa

încrucișat a. 1. dispus în formă de cruce; 2. cruciș: nora era mai în vârstă și încrucișată CR.

încrucișát, -ă adj. Așezat în formă de cruce. Cu privirea încrucișată, șpanchĭ. A sta cu brațele încrucișate, a sta nepăsător saŭ inactiv.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

ÎNCRUCIȘÁT adj., adv. 1. adj. întretăiat. 2. adj. v. corcit. 3. adj. v. sașiu. 4. adv. v. sașiu.

ÎNCRUCIȘAT adj., adv. 1. adj. întretăiat, (înv.) împoncișat. (Drumuri, linii ~.) 2. adj. amestecat, corcit, (pop.) mistreț, (prin Ban.) mistricioi, (Olt.) mistrițat. (Rase ~.) 3. adj. chiorîș, cruciș, pieziș, sașiu, strabic, (pop.) șpanchiu, zbanghiu, (reg.) bazaochi, ceacîr, ceur, chior, honchiu, ponciș, (prin Transilv.) chiomb. (Ochi ~; privire ~.) 4. adv. chiondorîș, chiorîș, cruciș, sașiu, strîmb, (pop.) pieziș, șpanchiu, (reg.) ponciș. (Privește, se uită ~.)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

încrucișát, -ă, încrucișați, -te, adj. – Cu defect de vedere; care se uită cruciș; sașiu. – Din încrucișa „a așeza cruciș” (< în- + cruciș) (DEX, MDA).


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

a sta cu brațele încrucișate expr. 1. a fi pasiv / comod / nepăsător.

Intrare: încrucișat (adj.)
încrucișat1 (adj.) adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • încrucișat
  • ‑ncrucișat
  • încrucișatul
  • încrucișatu‑
  • ‑ncrucișatul
  • ‑ncrucișatu‑
  • încrucișa
  • ‑ncrucișa
  • încrucișata
  • ‑ncrucișata
plural
  • încrucișați
  • ‑ncrucișați
  • încrucișații
  • ‑ncrucișații
  • încrucișate
  • ‑ncrucișate
  • încrucișatele
  • ‑ncrucișatele
genitiv-dativ singular
  • încrucișat
  • ‑ncrucișat
  • încrucișatului
  • ‑ncrucișatului
  • încrucișate
  • ‑ncrucișate
  • încrucișatei
  • ‑ncrucișatei
plural
  • încrucișați
  • ‑ncrucișați
  • încrucișaților
  • ‑ncrucișaților
  • încrucișate
  • ‑ncrucișate
  • încrucișatelor
  • ‑ncrucișatelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

încrucișat (adj.)

  • 1. Care este așezat cruciș.
    surse: DEX '09 DLRLC 3 exemple
    exemple
    • Rău mă doare peste spate De curele-ncrucișate. HODOȘ, P. P. 204.
      surse: DLRLC
    • (Despre mâini) Se lăsă mai mult să cadă, decît să se așeze pe scaun, cu mîinile încrucișate pe genunchi și cu capul plecat. HOGAȘ, M. N. 25.
      surse: DLRLC
    • (Despre picioare) Cîntăreți cu flautul, cari șed turcește, cu picioarele încrucișate. ODOBESCU, S. III 111.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie A sta (sau a ședea) cu brațele (sau cu mâinile) încrucișate = a sta în inactivitate, în așteptare pasivă, nepăsător, indiferent.
      surse: DLRLC NODEX un exemplu
      exemple
      • Sta bietul om cu mîinile încrucișate. ISPIRESCU, L. 207.
        surse: DLRLC
    • 1.2. (Despre drumuri) Care se întretaie.
      surse: DEX '09 DLRLC 2 exemple
      exemple
      • Pe cărări întortocheate și încrucișate, am ajuns la poalele muncelului. IBRĂILEANU, A. 149.
        surse: DLRLC
      • Chiar pe această zăpadă ce se topește acum sub adierea încropită a zefirului primăvăratic n-au fost oare tipărite urme încrucișate ale copoilor? ODOBESCU, S. III 41.
        surse: DLRLC
  • 2. (Despre ochi sau priviri, prin extensiune despre oameni) Care se uită cruciș.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX sinonime: ceacâr ponciș sașiu zbanghiu 5 exemple
    exemple
    • Un domn scurt, chel... și cu ochii încrucișați. VLAHUȚĂ, O. A. III 131.
      surse: DLRLC
    • Aceasta era mai în vîrstă și ceva încrucișată. CREANGĂ, P. 7.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Ca să-l poată vedea... mai bine, se uita cam încrucișat. GALAN, Z. R. 393.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Tîrgoveții... privindu-l de aproape, au cunoscut că străinul se uita încrucișat cu ochiul stîng. SADOVEANU, D. P. 156.
      surse: DLRLC
    • (și) adverbial Uită-te-ncrucișat. BIBICESCU, P. P. 374.
      surse: DLRLC
  • 3. biologie (Despre plante și animale) Împerecheat (artificial) cu un animal sau cu o plantă înrudită.
    surse: DEX '09 DLRLC
  • 4. lingvistică (Despre două limbi) Care vin în contact strâns și se influențează reciproc.
    surse: DLRLC

etimologie:

  • vezi încrucișa
    surse: DEX '09 NODEX